Prețurile locuințelor din întreaga Uniune Europeană continuă să crească, în frunte cu mai multe țări din Europa Centrală și de Est, liderul fiind Polonia. Începând cu al doilea trimestru din 2023, cele cinci țări cu cele mai mari creșteri sunt Polonia (+17,7%), Bulgaria (+15,1%), Lituania (+10,4%), Croația (+10,0%) și Ungaria (+9,8%), scrie bani.md.

La nivelul întregii UE, prețurile locuințelor au crescut cu 2,9%. Există, de asemenea, câteva locuri unde cumpărarea a devenit mai puțin costisitoare, comparativ cu anul precedent, cum ar fi Luxemburg (-8,3%), Finlanda (-4,8%), Franța (-4,6%) și Germania (-2,6%).

La fel ca prețurile locuințelor, și chiriile sunt în creștere, cu un plus de 3% față de al doilea trimestru al anului trecut, la nivelul întregii UE. Există însă o diferență între tendințele cu care se confruntă chiriașii și cumpărătorii. În timp ce costul chiriei a cunoscut o creștere lentă și constantă în ultimul deceniu și jumătate, costul cumpărării a crescut cu peste 50% din 2014.

Fiind unul dintre statele membre ale UE cu cea mai rapidă creștere de la aderarea sa la blocul comunitar în 2004, Polonia a văzut multe dintre aceste tendințe în mod deosebit de viu.

„Prețurile locuințelor din Polonia au crescut de peste două ori din 2013”, spune pentru Euronews Marcin Kręglewski, specialist în domeniul imobiliar la firma de avocatură Dudkowiak Kopeć & Putyra din Varșovia, explicând că salariile din sectorul de afaceri al țării au crescut de peste două ori în acest timp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt factor este cererea în continuare ridicată de apartamente sau case unifamiliale. Cererea de case sau locuințe noi este între 1 și 2 milioane de unități. De asemenea, în ultimii ani, Polonia a înregistrat un aflux semnificativ de străini. În prezent, numărul celor care lucrează aici legal depășește 1,1 milioane.

A existat, de asemenea, o creștere semnificativă a costurilor de construcție, cu 90% între 2016 și 2023. Acest lucru se datorează în mare parte creșterii costurilor forței de muncă și a prețurilor la energie, disponibilității materialelor de construcție și perturbării lanțului de aprovizionare după COVID-19 și războiul din Ucraina.

#Europa #locuințe #prețuri

Rusia a declarat luni, 26 octombrie, că doreşte să continue dezvoltarea relaţiilor cu Serbia, în pofida înfrângerii suferite de partidul aliatului său Aleksandar Vucic în alegerile legislative, câştigate de mişcarea studenţească, informează știrileprotv.ro.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova speră că noii lideri ai Listei Studenţilor, compusă din reprezentanţi ai societăţii civile din Serbia, să înţeleagă faptul că o cooperare cu Rusia este în interesul ţării lor.

„În ceea ce priveşte noile forţe politice care vor ajunge la putere în urma alegerilor, dorim să ne exprimăm speranţa că acţiunile lor vor urmări dezvoltarea constructivă a relaţiilor noastre şi că aceste noi forţe politice vor înţelege că o cooperare cu Rusia serveşte intereselor Serbiei”, a declarat Dmitri Peskov.

Mişcarea studenţească a intrat în istorie duminică în Serbia, triumfând la urne împotriva liderului naţionalist Aleksander Vucic, după doi ani de proteste împotriva corupţiei.

O figură dominantă în politica naţională timp de 14 ani, Vucic şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate în favoarea Listei Studenţilor, un anunţ care a declanşat o explozie de bucurie în toată ţara.

După ce a menţinut legături strânse cu Rusia pe tot parcursul preşedinţiei sale, el a dat vina pentru rezultat pe influenţele străine.

Prezentat de studenţi drept un „referendum anti-Vucic”, acest vot a fost primul de după 2012 care le-a oferit celor 6,4 milioane de alegători posibilitatea unei schimbări la putere.

Această victorie spectaculoasă este punctul culminant a aproape doi ani de proteste declanşate de prăbuşirea, în 2024, a unui plafon la gara Novi Sad, al doilea oraş ca mărime din această ţară balcanică. Şaisprezece persoane au murit, iar studenţii consideră că accidentul a fost o consecinţă a corupţiei endemice.