Rusia ar putea încerca să invadeze Republica Moldova, dacă războiul din Ucraina s-ar termina în favoarea sa, arată o analiză a experților de la Institutul pentru Studiul Războiului. Momentan, o invazie terestră sau navală este imposibilă câtă vreme Kievul rezistă, însă asta nu oprește Moscova să continue războiul hibrid la care se pricepe foarte bine, și care, în cele din urmă, poate crea condițiile pentru o incursiune pe scară largă în Moldova.

ISW arată că propagandiștii ruși din Republica Moldova promovează narațiuni asemănătoare celor folosite pentru a justifica incursiunea din Ucraina. Iar asta înseamnă că președintele Vladimir Putin și-ar putea„ abandona eforturile de a soluția conflictul transnistrean pe cale diplomatică”, și în schimb, să plănuiască o invazie pe scară largă a Moldovei, scrie digi24.ro.

Însă amenințarea unei invazii rusești în R. Moldova prin Ucraina este în prezent extrem de redusă, susțin strategii americani. Dar, condițiile actuale se pot schimba în viitor, „permițând Rusiei să invadeze și să ocupe mai mult din Moldova decât o face în prezent în Transnistria”, adaugă ei.

„Viitorul Moldovei ca stat independent și suveran este direct legat de rezultatul războiului Rusiei în Ucraina și afectează planificarea NATO pentru apărarea flancului său estic”.

În acest sens, experții ISW atrag atenția că ajutorul occidental acordat atât Ucrainei, cât și Moldovei este vital pentru capacitatea acestor state de a rezista influenței și agresiunii Rusiei și de a împiedica forțele ruse să amenințe NATO.

ISW: După Kiev, Moscova vizează Chișinăul

Strategii de la Institutul pentru Studiul Războiului susțin că Rusia ar putea să invadeze Republica Moldova, dacă va învinge în Ucraina. Concret, în cazul unei încetări a focului, rușii ar putea stabili linii de comunicare cu Transnistria prin reluarea zborurilor din Rusia deasupra spațiului aerian ucrainean, permițând Moscovei să își consolideze forțele și mijloacele în regiunea separatistă pentru viitoare operațiuni militare împotriva Moldovei.

Și ocuparea militară a Crimeei și a regiunii Herson ar crește, de asemenea, posibilitatea ca Rusia să fie capabilă să își reconstituie forțele pentru a invada și ocupa cu succes întreaga Moldovă din Ucraina, pe uscat sau pe mare, la o dată ulterioară. Iar o invazie a Moldovei devine și mai probabilă în cazul în care Rusia va ocupa în viitor regiunile Nikolaiev și Odesa, ca să nu mai vorbim de întreaga Ucraină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așadar, cât timp Ucraina rezistă, Rusiei îi va fi greu să invadeze Republica Moldova. Nici cei 1.500 de soldați ruși din Transnistria nu îi sunt de mare ajutor acum și, tocmai de aceea, Moscova e foarte interesată de războiul hibrid la care se pricepe foarte bine. Și a încercat deja să destabilizeze Chișinăul, aruncând cu bani prin acoliții săi ca Ian Șor pentru a influența votul la prezidențiale și referendum.

De ce e esențial ca R. Moldova să adere la UE

Kremlinul a profitat de exclava sa militară de lungă durată din Transnistria și de legăturile politice și economice aprofundate din Moldova pentru a împiedica integrarea occidentală a țării și va continua să facă acest lucru, avertizează ISW.

„Rusia și-a sporit, de asemenea, în mod semnificativ legăturile cu regiunea autonomă moldovenească Găgăuzia începând cu martie 2024. Politicianul moldovean de opoziție Ilan Șor, pro-Kremlin, sancționat de SUA, a fost parte integrantă a extinderii operațiunilor de influență malefică a Rusiei în Moldova, în special în Găgăuzia. Aceste legături de lungă durată și tot mai strânse oferă Kremlinului multiple instrumente prin care să influențeze societatea și politica moldovenească – și europeană”, mai arată Institutul pentru Studiul Războiului.

#atac #Moldova #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.