Votul exprimat în cadrul scrutinelor de nivel național constituie principalul instrument prin care poporul își emană puterea supremă și pe care o deleagă statului suveran. De calitatea votului depinde calitatea statului suveran și a suveranității în ansamblu. Despre calitatea votului exprimat în scrutinele de duminica trecuta actori naționali și internaționali au făcut afirmații extrem de alarmante. Potrivit acestora, grupări criminale susținute de forțe externe au atentat la corectitudinea, integritatea, calitatea a circa 300 de mii de voturi, iar aceasta este circa tocmai 20% din totalul de voturi exprimate. Mai exact, s-a atentat la circa 20% din suveranitatea sau din puterea statului moldovenesc. Pe cât de justificate sunt afirmațiile respective și pe cât de reale sunt pericolele la care este expus statul și cetățenii au discutat invitații dezbaterii publice „Pe ce se ține „fenomenul Șor”?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a declarat că, despre o persoană se poate spune că este un fenomen dacă aceasta se distinge prin talentele și acțiunile sale, fie ele pozitive, fie ele negative. Cât despre coruperea alegătorilor, Codul Penal prevede articolul intitulat „Coruperea electorală”. Acesta se referă la oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului sau susținătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor, inclusiv al celor regionale. Aceste fapte se pedepsesc cu amendă în mărime de la 750 la 1150 de unități convenționale sau cu închisoare de la un an la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Totodată, Codul Penal prevede sancțiuni pentru aceeași acțiune săvârșită de concurenți electorali, membri ai grupului de inițiativă, observatori naționali, reprezentanți ai concurenților electorali, persoane de încredere ale concurenților electorali sau funcționari electorali.
„Dacă ne referim la mentalitate, aceasta se referă la felul particular de gândire al unui individ sau al unei colectivități. Aici cred că este foarte important să vorbim și despre mentalitatea alegătorilor din Republica Moldova, care se lasă corupți și atrași în mrejele unor grupuri criminale organizate, precum și despre mentalitatea la nivel larg social, ținând cont că societatea moldovenească care a ieșit din societatea sovietică, unde existau proverbe care spuneau, de exemplu, că „на шару и уксус сладкий” ceea ce s-ar traduce – când ți se oferă pe degeaba și oțetul este dulce. Sau putem menționa fenomenul numit „халявщики” – ăștia sunt cei căror le place să primească bunuri fără eforturi”, explică Igor Boțan.
Rodica Pîrgari, expertă în monitorizarea spațiului informativ, Comunitatea WatchDog, s-a referit la declarația președintei Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat, potrivit căreia există „probe și informații conform cărora ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi”.
„Ceea ce cunoaștem în momentul de față este că poliția, cu 10 zile înainte de alegeri, ne-a anunțat despre faptul că a documentat 130 de mii de persoane care sunt corupte de către gruparea criminală Șor. Poliția a spus că are dovezi pentru aceste 130 de mii de persoane. Respectiv, nu cunoaștem în acest moment dacă aceste 300 de mii de voturi despre care vorbește Maia Sandu chiar au fost corupte, cumpărate sau exista intenția. Noi nu cunoaștem nici dacă această cifră este mai mare pentru că s-a putea să fie și mai mare”, susține Rodica Pîrgari.
Potrivit expertei, au fost localități în care s-a votat într-un mod nefiresc, nu așa cum se votează în mod obișnuit.
„Dacă e să ne referim la declarațiile lui Șor în care el spune „votați pe oricine numai nu pe Sandu”, acest lucru ar putea fi și adevărat, însă să nu uităm de faptul că poliția ne-a dat și informația că înainte de alegeri el trebuia să transmită oamenilor – numele pe care să-l voteze alegătorii cumpărați. Și ținând cont de declarația lui și de rezultatele alegerilor, chiar putem crede în ceea ce el a spus – votați pe oricine numai nu pe Sandu. Însă să nu uităm că el a lucrat pe regiuni și oamenii au votat pe oricine numai nu pe Sandu, dar conform regiunilor prelucrate, așa cum li s-a spus. Deci, public a avut un mesaj, iar prin rețele interne a avut altul”, a precizat experta WatchDog.
Președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie, Ștefan Popov, doctorand în psihologie, a menționat că se pune accent foarte mult pe tentativa și pe coruperea alegătorilor. Din punct de vedere psihologic, această categorie socială este pregătită să fie coruptă, iar stimulentul financiar a fost probabil doar o motivație de a ieși la vot. În opinia psihologului, cu declarațiile sale, Ilan Șor a mizat pe inducerea fricii, în primul rând. Or, frica este unul dintre mecanismele și strategiile fundamentale de manipulare și de propagandă. Este vorba despre amenințarea cu război, amenințarea cu distrugerea națiunii și statului etc. Ideea este că de fapt se țintește către un anumit auditoriu.
„Putem să vedem practic în toate țările au existat întotdeauna două tabere, două viziuni. Același tip de dezbatere socială este și în SUA, aceasta fiind o tradiție deja între republicani și democrați. Sunt persoane cu viziuni democratice și liberale și persoane cu viziuni conservatoare și cu frică de schimbare. La fel, în cazul dat, republicanii pun foarte mult accent pe frică, pe teoria conspirației și se mizează exact pe un anumit tip de populație. Dacă e să fim realiști, oricât de mult am încerca să combatem fenomenele respective, aceste tabere vor exista, practic, în toate societățile”, afirmă Ștefan Popov.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Potrivit lui, lucrul acesta se observă an de an la toate tipurile de alegeri.
„Există doar o variație – o nuanță specifică de la un an la altul, în funcție de niște probleme, de niște contexte, pe care liderii politici le pot utiliza și pot influența o anumită marjă, foarte mică, foarte sensibilă. În cazul acesta, Ilan Șor pune accent pe inducerea fricii, manipulează cu o frică firească a oamenilor – frica de schimbare, precum și alte narative, cum ar fi propaganda LGBT”, a mai spus președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie.
Dezbaterea publică la tema „Pe ce se ține „fenomenul Șor”?” este ediția a 316-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
