Peste 13 mii de moldoveni s-au angajat în câmpul muncii de la începutul anului 2024. Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), 45% din numărul total erau șomeri.

Industria se află în fruntea domeniilor alese, cu aproximativ 15% dintre persoane angajate în acest sector, urmată de comerț, cu 11,4%, și de construcții, cu 10,6%.

Din cele 13025 de persoane plasate în câmpul muncii, mai mult de jumătate sunt femei. ANOFM prezintă și alte date:

2212 persoane cu vârsta 55-65 ani,
177 persoane cu dizabilități,
136 cetățeni ai Republicii Moldova reveniți de peste hotare
51 persoane de etnie romă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Persoanele care se află în căutarea unui loc de muncă să se adreseze la una din subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) pentru a beneficia de susţinere la angajare”, recomandă ANOFM.

#angajari #campul muncii #moldoveni

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.