Persoanele din stânga Nistrului care s-au vaccinat și vor să treacă frontiera Republicii Moldova, pot solicita confirmarea certificatului de vaccinare, eliberat de instituțiile medico-sanitare din regiunea transnistreană. O dispoziție în acest sens a fost semnată de secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Tatiana Zatîc.

Mai exact, persoanele vaccinate din regiunea transnistreană se pot adresa la cel mai apropiat centru de vaccinare din dreapta Nistrului pentru confirmarea certificatului de vaccinare, în caz de necesitate pentru trecerea frontierei Republicii Moldova.

„Conducătorii instituțiilor medico-sanitare publice de asistență medicală primară din localităţile limitrofe frontierei administrative, la solicitarea persoanelor vaccinate în instituțiile medico – sanitare din raioanele de est ale Republicii Moldova, vor asigura confirmarea certificatelor de vaccinare, generate din Registrul electronic de vaccinare, prin înscrierea cuvântului „Confirmat”, aplicarea semnăturii persoanei responsabile și parafei instituției pentru certificate”, se arată în dispoziție.

Realitatea.md amintește că, campania de vaccinare a început la data de 2 martie 2021, iar până în prezent, în Republica Moldova, 834.527 de doze de vaccin au fost administrate.

Totodată, de la începutul campaniei de vaccinare, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a repartizat, pentru raioanele din stânga Nistrului.

„158.234 de doze de vaccin împotriva COVID-19, dintre care 13.910 de doze AstraZeneca, 20.000 de doze Sinopharm, 12.324 de doze Pfizer, 82.000 de doze Sputnik – V, 15.000 de doze Sinovac, 15.000 de doze Janssen. În total, au fost administrate 109.166 de doze de vaccin împotriva COVID-19”.

De menționat că instituțiile medico-sanitare din stânga și dreapta Nistrului utilizează același Registru electronic de vaccinare.

#centru de vaccinare #certificat de vaccinare #COVID-19

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.