Un sondaj realizat de INSCOP indică o divizare în rândul românilor în ceea ce privește preferințele pentru viitorul președinte al SUA. Studiul s-a desfășurat între 11 și 18 octombrie 2024, pe un eșantion reprezentativ de 1.106 persoane, prin interviuri telefonice.

Cercetarea arată că 43,4% dintre respondenți consideră că democrata Kamala Harris ar putea deveni un aliat mai bun pentru România, în timp ce 38,4% îi oferă sprijin republicanului Donald Trump.

Un procent de 1,3% dintre români consideră că ambii candidați ar fi la fel de potriviți pentru relațiile bilaterale, iar 3,8% nu au încredere în niciunul dintre ei. De asemenea, 12% dintre respondenți nu știu ce candidat ar prefera, iar 1,1% au ales să nu răspundă.

Conform studiului, susținătorii Kamalei Harris sunt frecvent votanți PNL, PSD și USR, în special cei cu studii superioare și cei din București sau orașe mari. În contrast, românii care îl consideră pe Trump un partener mai favorabil pentru România sunt, în principal, alegători ai lui George Simion și ai AUR, fiind tineri sub 30 de ani, angajați în sectorul privat și utilizatori activi ai platformelor TikTok și Instagram.

„Părerile împărțite ale românilor reflectă atât incertitudine, cât și necunoaștere cu privire la relația pe care o va avea viitorul președinte al Statelor Unite cu România. Rezultatul alegerilor din SUA ar putea influența alegerile din țara noastră, însă impactul va fi mai degrabă minor având în vedere raportarea echilibrată a românilor față de competiția din SUA”, a afirmat Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, potrivit adevarul.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sondajul, comandat de publicația Libertatea, a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1.106 persoane prin interviuri telefonice, având o marjă de eroare maximă de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

Reamintim, fostul preşedinte republican Donald Trump se va confrunta cu vicepreşedinta democrată Kamala Harris la alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, după ce Joe Biden s-a retras din cursa pentru un nou mandat prezidenţial.

#Harris #Romania #sondaj #Trump

Importurile de cărbune în Republica Moldova au scăzut dramatic în ultimele luni, chiar înainte de începerea sezonului rece. În septembrie, țara a importat doar aproximativ 130 de tone, față de circa 4.700 de tone în iulie. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat, după ședința Guvernului, care ar putea fi cauzele reducerii livrărilor.

Potrivit datelor prezentate de ministru, în perioada 1 ianuarie – 18 octombrie 2026, Republica Moldova a importat aproximativ 77.000 de tone de cărbune, cu circa 19% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Livrările au provenit preponderent din România, Turcia și Ucraina. Au existat, de asemenea, importuri din Kazahstan, Elveția și Federația Rusă.

Din totalul cantității importate, aproximativ 63.000 de tone au fost antracit, un tip de cărbune cu putere calorifică ridicată. Alte 9.400 de tone au fost cărbune bituminos, iar restul a constituit alte tipuri de cărbune. Scăderea a fost deosebit de accentuată în ultimele trei luni. Dacă în iulie au fost importate aproximativ 4.700 de tone, în august cantitatea a coborât la circa 1.500 de tone, iar în septembrie a ajuns la numai 126–130 de tone.

Dorin Junghietu a precizat că piața cărbunelui din Republica Moldova depinde de deciziile importatorilor, care își adaptează achizițiile în funcție de condițiile de pe piețele externe și de disponibilitatea transportului. Unul dintre factorii care ar putea influența livrările este situația de securitate din regiunea Mării Negre. Ministrul a menționat că atacurile și războiul pot afecta transportul cărbunelui, inclusiv livrările realizate pe cale feroviară sau cu barjele prin porturile de la Dunăre.

Un alt posibil motiv ține de creșterea cererii pe piețele europene. Potrivit lui Junghietu, seceta hidrologică din unele state europene a determinat repornirea unor capacități de producere a energiei electrice pe bază de cărbune. În aceste condiții, disponibilitatea cărbunelui pentru export ar putea fi redusă.

Ministrul a menționat Germania printre potențialele surse de aprovizionare de pe piața europeană, alături de Turcia și Serbia. Există și alternative precum Australia, Vietnam și Canada, însă transportul din aceste țări ar implica cheltuieli mai mari.