Ca și în cazul Republicii Moldova, Letonia a început să fie atacată hibrid de Federația Rusă, atunci când țara și-a anunțat intenția să devină membru al Uniunii Europene. În pofida propangandei și a dezinformării masive din partea forțelor pro-ruse din Letonia, autoritățile au reușit să ia măsuri pentru a-și apăra cetățenii, iar acestea au dat roade. Declarații în acest sens au fost făcute de președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, într-un interviu oferit, în exclusivitate, jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Interviul a fost difuzat vineri, 1 noiembrie curent, pe RLIVE TV, la ora 18:00.

În dialogul cu Ecaterina Covali, Edgars Rinkēvičs a precizat că lucrurile în Moldova s-au schimbat foarte mult din 2016, de pe vremea când era ministru de Externe.

„Cred că, într-o anumită măsură, țările noastre, Letonia și Moldova, s-au confruntat cu aceeași serie de provocări în materie de securitate. În primul rând, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o sfidare foarte, foarte serioasă, aș spune chiar foarte periculoasă a legilor și ordinii internaționale. După cum știm, ambele țări sunt țări mici. Da, ne bucurăm că facem parte din UE și NATO. Da, avem trupe NATO pe teritoriul Letoniei. Da, cheltuim mai mult pentru apărare decât cheltuiam cu câțiva ani în urmă. Dar înțelegem, de asemenea, că dacă Ucraina nu va câștiga, atunci situația pentru Letonia, pentru Europa, pentru Moldova se va schimba în și mai rău. Deci, din acest punct de vedere, țările care sfidează legea și ordinea internațională prezintă un pericol foarte clar și foarte serios pentru țările mici.

În al doilea rând, într-adevăr, pot spune că suntem vizați și am discutat și cu Prim-ministrul și cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova. Asistăm la atacuri hibride, război hibrid, fie că este vorba de atacuri cibernetice, fie de activități subversive, aproape totul, de la migrație la energie, este folosit ca armă. Deși sunt destul de încrezător că Letonia, fiind un stat membru NATO, nu este expusă niciunei agresiuni militare imediate din partea Federației Ruse, toate aceste forme de război hibrid sunt ceva ce resimțim în Letonia sau Germania sau Franța, de fapt. De asemenea, statele membre mult mai mari ale UE și NATO sunt supuse activităților subversive rusești. Acesta este al doilea aspect. Și, în cele din urmă, aș spune că da, vedem și necesitatea de a consolida nu numai securitatea noastră militară, nu numai sistemul de gestionare a crizelor civile, ci și securitatea energetică. Aș spune reziliență, când vine vorba de dezinformare, pentru că eu cred că ambele noastre țări sunt supuse unor campanii de dezinformare foarte serioase din partea Federației Ruse și a agenților săi”, a precizat președintele Edgars Rinkēvičs.

Liderul de la Riga spune că Letonia a luat măsuri de apărare a spaţiului său informaţional precum restricţionarea presei ruse, cu mult înaintea Chişinăului, lucru ce a dat roade.

„Noi suntem foarte asemănători din acest punct de vedere. Cred că chiar înainte ca Rusia să atace Ucraina în 2014, chiar înainte ca Rusia să atace Georgia în 2008, în timpul aderării noastre la NATO, precum și la Uniunea Europeană, am avut deja astfel de atacuri. Da, la acea vreme, nu aveam rețele sociale. La acea vreme, activitățile de propagandă se desfășurau mai ales prin intermediul posturilor de televiziune, prin intermediul a ceea ce numim noi mass-media tradițională. Acum avem social media, avem mass-media tradițională, avem toate aceste instrumente. Și ceea ce vedem este că Federația Rusă folosește aceste instrumente destul de eficient. Ce am făcut până acum? Avem convingerea că democrația are dreptul și la autoapărare și că, dacă există actori statali care atacă însăși esența societății democratice, atunci nu credem că este vorba despre libertatea de exprimare sau libertatea presei, ci despre acțiuni subversive. Prin urmare, autoritățile letone au închis multe canale de informare rusești, cum ar fi posturile de televiziune, în special după 24 februarie 2022, când Rusia a început agresiunea pe scară largă.

Continuăm să monitorizăm rețelele sociale, continuăm să monitorizăm internetul și, dacă vedem că un site sau altul ori un cont sau altul este utilizat pentru a răspândi dezinformare, ură, încălcând legislația letonă, atunci agenția guvernamentală responsabilă ia decizia de a închide acel canal media. În al doilea rând, pot spune că sunt foarte mulțumit să văd că și Uniunea Europeană a luat în serios aceste lucruri și aplică din ce în ce mai multe sancțiuni împotriva guvernului rus, mass-mediei ruse, împotriva persoanelor care lucrează în acest domeniu. Și noi, la fel, aplicăm cu fermitate sancțiunile UE când vine vorba de acest tip de comportament. Cred că și Moldova, în calitate de țară candidată, poate să adere la aceste sancțiuni ale UE și să aplice sancțiunile UE. Aceasta este, de fapt, ceva ce se așteaptă de la statele candidate la UE, armonizarea politicii externe cu politica externă europeană”, a mai adăugat Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei.

În cadrul interviului, Edgars Rinkēvičs a acordat sfaturi preţioase autorităţilor Republicii Moldova, în vederea unor negocieri reuşite privind aderarea la UE şi a adus argumente convingătoare, reieşind din experienţa ţării sale, despre importanţa accederii ţării noastre la blocul comunitar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Letonia a aderat la UE în mai 2004, iar în decembrie 2007 a aderat la spațiul Schengen. În prezent, Letonia a devenit granița estică a Uniunii Europene și un punct de tranzit foarte aglomerat datorită porturilor sale fără gheață, căilor ferate și aeroportului din Riga. Capitala țării este de fapt și centru politic, economic și cultural, iar asta pentru că mai mult de o treime din populația Letoniei (peste 700.000 de persoane) trăiește și lucrează la Riga.

După aderarea la UE, ţara s-a dezvoltat vertiginos. A reuşit să atragă investiții străine directe care au atins aproape 10 miliarde de euro. Drept rezultat, s-a îmbunătățit considerabil viața oamenilor.

#Președintele Letoniei #proiect #Punți către Europa #RLIVE TV

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.