Autoritățile Republicii Moldova trebuie să colaboreze, cu siguranță, la nivel politic cu fiecare stat membru al Uniunii Europene pentru a nu avea surprize neplăcute ulterior, în procesul de integrare. Țara noastră, în opinia președintelui Letoniei, ar putea deveni țară membră a UE, în 2030 sau în 2029, or 2032, însă totul depinde de acțiunile guvernării de la Chișinău și de deciziile statelor membre ale UE. Într-un interviu oferit, în exclusivitate, jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”, liderul de la Riga a acordat sfaturi autorităţilor R. Moldova, în vederea unor negocieri reuşite privind aderarea la UE.

„Negocierile vor fi dificile. Oamenii așteaptă de la Guvernul Republicii Moldova ca interesele voastre naționale, interesele voastre economice să fie bine protejate. Pentru că, aderând la piața unică, trebuie să faceți compromisuri uneori foarte dificile, dar totuși necesare. Și cu siguranță veți vedea multă presiune și din partea negociatorilor europeni. Nu este vorba doar despre politică, ci și despre lucruri foarte practice. Așadar, dacă Moldova are succes în ceea ce privește procesele de reformă, adoptarea tuturor elementelor acquis-ului comunitar, dacă Moldova și Uniunea Europeană sunt capabile să închidă toate aceste capitole de negociere și sunt gata din punct de vedere tehnic în termen de șase ani, ceea ce, sincer vorbind, este un obiectiv foarte ambițios, atunci Moldova va îndeplini primul său punct de pregătire.

Dar mai există și al doilea punct. Și acest element este în mare măsură în afara controlului dumneavoastră. Pentru a fi acceptat ca membru al Uniunii Europene, trebuie să aveți aprobarea tuturor statelor membre ale UE. Fiecare stat membru al UE are drept de veto. Din păcate, vedem uneori că există considerente politice interne. Acest lucru nu are nimic de-a face cu progresele Moldovei sau ale oricărei alte țări. De exemplu, în Balcanii de Vest avem Macedonia de Nord și Albania, care bat la ușă deja de ceva timp, dar există unele considerente interne în anumite state membre ale UE. În acest caz, desigur, va fi dificil. Așadar, ținând cont de toate aspectele practice, aș recomanda cu siguranță Republicii Moldova să colaboreze la nivel politic cu fiecare stat membru al UE pentru a nu avea surprize neplăcute ulterior, în procesul de integrare. Nu pot să comentez dacă acest lucru se va întâmpla în 2030 sau în 2029 sau 2031 sau 2032. Haideți să ne concentrăm în prezent asupra acțiunilor care trebuie întreprinse”, a declarat președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs.

Președintele Letoniei spune că, din experiența țării sale, poporul Republicii Moldova trebuie informat corect despre beneficiile pe care le oferă UE, iar de acest lucru trebuie să se ocupe autoritățile, Guvernul, prin exemple și statistici clare.

„În Letonia, în Estonia, în special în Lituania, există persoane din generația mai în vârstă care încă își amintesc copilăria sau anii tinereții lor într-o societate diferită. Și, desigur, dacă vă amintiți tinerețea, atunci credeți că totul a fost mult mai bine decât astăzi. Probabil că este ceva ce fiecare generație resimte într-un fel sau altul. Dar aș spune că ceea ce am văzut este că, fiind deja membru al Uniunii Europene pe parcursul ultimilor 20 de ani, am văzut oameni care s-au născut în 2004, 2005 și care acum ajung la vârsta adultă. Ei nu cunosc viața fără a fi membri ai Uniunii Europene. Ei văd toate oportunitățile pe care le au, fie studii, fie oportunități de angajare sau oportunități de afaceri.

Cred că, într-o anumită măsură, cel mai bun mod de a încerca să convingem diferiți membri ai societății moderne este pur și simplu să încercăm să convingem mai mulți oameni, în special generația tânără, să meargă la studii, să vadă Uniunea Europeană, să se întoarcă și să povestească despre experiențele lor, probabil și să folosească experiența acelor țări care au devenit membre ale UE. Dar nu trebuie să ne amăgim pe noi înșine. Vor exista întotdeauna oameni care vor avea opinii diferite și putem să-i convingem doar printr-o discuție și argumentare normală, prin prezentarea cifrelor despre statele baltice, a PIB-ului, a nivelului salariilor pe care le-am avut, de exemplu în 2003, 2004, înainte de aderarea la UE și a celor pe care le avem acum. Totuși, oamenii doresc să vadă o dezvoltare mai bună. Vor să aibă salarii mai mari. Acest lucru este normal în fiecare societate. Totuși, există progrese. De asemenea, dacă prezentăm aceste statistici, poate că și cineva din această societate va asculta”, a conchis Rinkēvičs.

Interviul a fost difuzat vineri, 1 noiembrie curent, pe RLIVE TV, la ora 18:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, joi, 31 octombrie 2024, Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului republican constituțional, desfășurat în data de 20 octombrie 2024, după ce majoritatea cetățenilor Republicii Moldova au spus „DA” pentru integrarea europeană a țării noastre. Astfel, Constituția va fi modificată, fiind completată cu două noi alineate care reconfirmă identitatea europeană a poporului R. Moldova, iar integrarea în Uniunea Europeană devine obiectiv strategic al țării.

ULTIMA ORĂ! Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană

#aderare #Moldova #Negocieri #referendum #UE

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.