Ca și în cazul Republicii Moldova, Letonia a început să fie atacată hibrid de Federația Rusă, atunci când țara și-a anunțat intenția să devină membru al Uniunii Europene. În pofida propangandei și a dezinformării masive din partea forțelor pro-ruse din Letonia, autoritățile au reușit să ia măsuri pentru a-și apăra cetățenii, iar acestea au dat roade. Declarații în acest sens au fost făcute de președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, într-un interviu oferit, în exclusivitate, jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Interviul a fost difuzat vineri, 1 noiembrie curent, pe RLIVE TV, la ora 18:00.

În dialogul cu Ecaterina Covali, Edgars Rinkēvičs a precizat că lucrurile în Moldova s-au schimbat foarte mult din 2016, de pe vremea când era ministru de Externe.

„Cred că, într-o anumită măsură, țările noastre, Letonia și Moldova, s-au confruntat cu aceeași serie de provocări în materie de securitate. În primul rând, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o sfidare foarte, foarte serioasă, aș spune chiar foarte periculoasă a legilor și ordinii internaționale. După cum știm, ambele țări sunt țări mici. Da, ne bucurăm că facem parte din UE și NATO. Da, avem trupe NATO pe teritoriul Letoniei. Da, cheltuim mai mult pentru apărare decât cheltuiam cu câțiva ani în urmă. Dar înțelegem, de asemenea, că dacă Ucraina nu va câștiga, atunci situația pentru Letonia, pentru Europa, pentru Moldova se va schimba în și mai rău. Deci, din acest punct de vedere, țările care sfidează legea și ordinea internațională prezintă un pericol foarte clar și foarte serios pentru țările mici.

În al doilea rând, într-adevăr, pot spune că suntem vizați și am discutat și cu Prim-ministrul și cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova. Asistăm la atacuri hibride, război hibrid, fie că este vorba de atacuri cibernetice, fie de activități subversive, aproape totul, de la migrație la energie, este folosit ca armă. Deși sunt destul de încrezător că Letonia, fiind un stat membru NATO, nu este expusă niciunei agresiuni militare imediate din partea Federației Ruse, toate aceste forme de război hibrid sunt ceva ce resimțim în Letonia sau Germania sau Franța, de fapt. De asemenea, statele membre mult mai mari ale UE și NATO sunt supuse activităților subversive rusești. Acesta este al doilea aspect. Și, în cele din urmă, aș spune că da, vedem și necesitatea de a consolida nu numai securitatea noastră militară, nu numai sistemul de gestionare a crizelor civile, ci și securitatea energetică. Aș spune reziliență, când vine vorba de dezinformare, pentru că eu cred că ambele noastre țări sunt supuse unor campanii de dezinformare foarte serioase din partea Federației Ruse și a agenților săi”, a precizat președintele Edgars Rinkēvičs.

Liderul de la Riga spune că Letonia a luat măsuri de apărare a spaţiului său informaţional precum restricţionarea presei ruse, cu mult înaintea Chişinăului, lucru ce a dat roade.

„Noi suntem foarte asemănători din acest punct de vedere. Cred că chiar înainte ca Rusia să atace Ucraina în 2014, chiar înainte ca Rusia să atace Georgia în 2008, în timpul aderării noastre la NATO, precum și la Uniunea Europeană, am avut deja astfel de atacuri. Da, la acea vreme, nu aveam rețele sociale. La acea vreme, activitățile de propagandă se desfășurau mai ales prin intermediul posturilor de televiziune, prin intermediul a ceea ce numim noi mass-media tradițională. Acum avem social media, avem mass-media tradițională, avem toate aceste instrumente. Și ceea ce vedem este că Federația Rusă folosește aceste instrumente destul de eficient. Ce am făcut până acum? Avem convingerea că democrația are dreptul și la autoapărare și că, dacă există actori statali care atacă însăși esența societății democratice, atunci nu credem că este vorba despre libertatea de exprimare sau libertatea presei, ci despre acțiuni subversive. Prin urmare, autoritățile letone au închis multe canale de informare rusești, cum ar fi posturile de televiziune, în special după 24 februarie 2022, când Rusia a început agresiunea pe scară largă.

Continuăm să monitorizăm rețelele sociale, continuăm să monitorizăm internetul și, dacă vedem că un site sau altul ori un cont sau altul este utilizat pentru a răspândi dezinformare, ură, încălcând legislația letonă, atunci agenția guvernamentală responsabilă ia decizia de a închide acel canal media. În al doilea rând, pot spune că sunt foarte mulțumit să văd că și Uniunea Europeană a luat în serios aceste lucruri și aplică din ce în ce mai multe sancțiuni împotriva guvernului rus, mass-mediei ruse, împotriva persoanelor care lucrează în acest domeniu. Și noi, la fel, aplicăm cu fermitate sancțiunile UE când vine vorba de acest tip de comportament. Cred că și Moldova, în calitate de țară candidată, poate să adere la aceste sancțiuni ale UE și să aplice sancțiunile UE. Aceasta este, de fapt, ceva ce se așteaptă de la statele candidate la UE, armonizarea politicii externe cu politica externă europeană”, a mai adăugat Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei.

În cadrul interviului, Edgars Rinkēvičs a acordat sfaturi preţioase autorităţilor Republicii Moldova, în vederea unor negocieri reuşite privind aderarea la UE şi a adus argumente convingătoare, reieşind din experienţa ţării sale, despre importanţa accederii ţării noastre la blocul comunitar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Letonia a aderat la UE în mai 2004, iar în decembrie 2007 a aderat la spațiul Schengen. În prezent, Letonia a devenit granița estică a Uniunii Europene și un punct de tranzit foarte aglomerat datorită porturilor sale fără gheață, căilor ferate și aeroportului din Riga. Capitala țării este de fapt și centru politic, economic și cultural, iar asta pentru că mai mult de o treime din populația Letoniei (peste 700.000 de persoane) trăiește și lucrează la Riga.

După aderarea la UE, ţara s-a dezvoltat vertiginos. A reuşit să atragă investiții străine directe care au atins aproape 10 miliarde de euro. Drept rezultat, s-a îmbunătățit considerabil viața oamenilor.

#Președintele Letoniei #proiect #Punți către Europa #RLIVE TV

Imagini spectaculoase cu pui de pinguin imperial care se aruncă de pe o platformă de gheață de aproximativ 15 metri înălțime, direct în apele înghețate ale Antarcticii, au fost surprinse de o echipă de filmare a National Geographic. Înregistrarea arată cum zeci de pui se înghesuie pe marginea gheții, dar ezită inițial să facă saltul în ocean, scrie adevărul.ro.

Imaginile au fost realizate pentru documentarul „Secrets of the Penguins”, în timpul unei expediții de doi ani coordonate de Bertie Gregory, explorator National Geographic, premiat cu Emmy și BAFTA.

Echipa, formată din trei persoane, a petrecut 274 de zile filmând pe platforma de gheață Ekström din Antarctica, unde trăiește o colonie de aproximativ 20.000 de pinguini imperiali.

Potrivit lui Gregory, capacitatea puilor de a face un asemenea salt a fost surprinzătoare. Gregory a povestit că aceștia nu doar că au supraviețuit căderii în apă, ci au înotat apoi împreună în Oceanul Antarctic, relatează presa de specialitate.

Schimbări în comportamentul pinguinilor

În mod obișnuit, pinguinii imperiali își cresc puii pe banchize plutitoare, dar unele colonii se stabilesc acum și pe platforme de gheață. Oamenii de știință sugerează că acestea ar putea fi mai puțin vulnerabile la topirea provocată de creșterea temperaturilor, deși schimbările din mediul antarctic continuă să reprezinte o amenințare pentru specie.

Echipa de filmare a documentat și alte comportamente și specii neobișnuite, printre care pui sănătoși de pinguini hibrizi, proveniți din încrucișarea pinguinilor macaroni cu cei cu creastă aurie, precum și o colonie ascunsă de pinguini africani.

Seria documentară „Secrets of the Penguins”, narată de actrița Blake Lively, are trei episoade și urmărește viața pinguinilor în medii foarte diferite, de la țărmurile înghețate ale insulei Georgia de Sud până la insulele tropicale Galapagos. Producția surprinde modul în care pinguinii se adaptează și luptă pentru supraviețuire în unele dintre cele mai dure ecosisteme ale planetei.