Ca și în cazul Republicii Moldova, Letonia a început să fie atacată hibrid de Federația Rusă, atunci când țara și-a anunțat intenția să devină membru al Uniunii Europene. În pofida propangandei și a dezinformării masive din partea forțelor pro-ruse din Letonia, autoritățile au reușit să ia măsuri pentru a-și apăra cetățenii, iar acestea au dat roade. Declarații în acest sens au fost făcute de președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, într-un interviu oferit, în exclusivitate, jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Interviul a fost difuzat vineri, 1 noiembrie curent, pe RLIVE TV, la ora 18:00.

În dialogul cu Ecaterina Covali, Edgars Rinkēvičs a precizat că lucrurile în Moldova s-au schimbat foarte mult din 2016, de pe vremea când era ministru de Externe.

„Cred că, într-o anumită măsură, țările noastre, Letonia și Moldova, s-au confruntat cu aceeași serie de provocări în materie de securitate. În primul rând, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o sfidare foarte, foarte serioasă, aș spune chiar foarte periculoasă a legilor și ordinii internaționale. După cum știm, ambele țări sunt țări mici. Da, ne bucurăm că facem parte din UE și NATO. Da, avem trupe NATO pe teritoriul Letoniei. Da, cheltuim mai mult pentru apărare decât cheltuiam cu câțiva ani în urmă. Dar înțelegem, de asemenea, că dacă Ucraina nu va câștiga, atunci situația pentru Letonia, pentru Europa, pentru Moldova se va schimba în și mai rău. Deci, din acest punct de vedere, țările care sfidează legea și ordinea internațională prezintă un pericol foarte clar și foarte serios pentru țările mici.

În al doilea rând, într-adevăr, pot spune că suntem vizați și am discutat și cu Prim-ministrul și cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova. Asistăm la atacuri hibride, război hibrid, fie că este vorba de atacuri cibernetice, fie de activități subversive, aproape totul, de la migrație la energie, este folosit ca armă. Deși sunt destul de încrezător că Letonia, fiind un stat membru NATO, nu este expusă niciunei agresiuni militare imediate din partea Federației Ruse, toate aceste forme de război hibrid sunt ceva ce resimțim în Letonia sau Germania sau Franța, de fapt. De asemenea, statele membre mult mai mari ale UE și NATO sunt supuse activităților subversive rusești. Acesta este al doilea aspect. Și, în cele din urmă, aș spune că da, vedem și necesitatea de a consolida nu numai securitatea noastră militară, nu numai sistemul de gestionare a crizelor civile, ci și securitatea energetică. Aș spune reziliență, când vine vorba de dezinformare, pentru că eu cred că ambele noastre țări sunt supuse unor campanii de dezinformare foarte serioase din partea Federației Ruse și a agenților săi”, a precizat președintele Edgars Rinkēvičs.

Liderul de la Riga spune că Letonia a luat măsuri de apărare a spaţiului său informaţional precum restricţionarea presei ruse, cu mult înaintea Chişinăului, lucru ce a dat roade.

„Noi suntem foarte asemănători din acest punct de vedere. Cred că chiar înainte ca Rusia să atace Ucraina în 2014, chiar înainte ca Rusia să atace Georgia în 2008, în timpul aderării noastre la NATO, precum și la Uniunea Europeană, am avut deja astfel de atacuri. Da, la acea vreme, nu aveam rețele sociale. La acea vreme, activitățile de propagandă se desfășurau mai ales prin intermediul posturilor de televiziune, prin intermediul a ceea ce numim noi mass-media tradițională. Acum avem social media, avem mass-media tradițională, avem toate aceste instrumente. Și ceea ce vedem este că Federația Rusă folosește aceste instrumente destul de eficient. Ce am făcut până acum? Avem convingerea că democrația are dreptul și la autoapărare și că, dacă există actori statali care atacă însăși esența societății democratice, atunci nu credem că este vorba despre libertatea de exprimare sau libertatea presei, ci despre acțiuni subversive. Prin urmare, autoritățile letone au închis multe canale de informare rusești, cum ar fi posturile de televiziune, în special după 24 februarie 2022, când Rusia a început agresiunea pe scară largă.

Continuăm să monitorizăm rețelele sociale, continuăm să monitorizăm internetul și, dacă vedem că un site sau altul ori un cont sau altul este utilizat pentru a răspândi dezinformare, ură, încălcând legislația letonă, atunci agenția guvernamentală responsabilă ia decizia de a închide acel canal media. În al doilea rând, pot spune că sunt foarte mulțumit să văd că și Uniunea Europeană a luat în serios aceste lucruri și aplică din ce în ce mai multe sancțiuni împotriva guvernului rus, mass-mediei ruse, împotriva persoanelor care lucrează în acest domeniu. Și noi, la fel, aplicăm cu fermitate sancțiunile UE când vine vorba de acest tip de comportament. Cred că și Moldova, în calitate de țară candidată, poate să adere la aceste sancțiuni ale UE și să aplice sancțiunile UE. Aceasta este, de fapt, ceva ce se așteaptă de la statele candidate la UE, armonizarea politicii externe cu politica externă europeană”, a mai adăugat Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei.

În cadrul interviului, Edgars Rinkēvičs a acordat sfaturi preţioase autorităţilor Republicii Moldova, în vederea unor negocieri reuşite privind aderarea la UE şi a adus argumente convingătoare, reieşind din experienţa ţării sale, despre importanţa accederii ţării noastre la blocul comunitar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Letonia a aderat la UE în mai 2004, iar în decembrie 2007 a aderat la spațiul Schengen. În prezent, Letonia a devenit granița estică a Uniunii Europene și un punct de tranzit foarte aglomerat datorită porturilor sale fără gheață, căilor ferate și aeroportului din Riga. Capitala țării este de fapt și centru politic, economic și cultural, iar asta pentru că mai mult de o treime din populația Letoniei (peste 700.000 de persoane) trăiește și lucrează la Riga.

După aderarea la UE, ţara s-a dezvoltat vertiginos. A reuşit să atragă investiții străine directe care au atins aproape 10 miliarde de euro. Drept rezultat, s-a îmbunătățit considerabil viața oamenilor.

#Președintele Letoniei #proiect #Punți către Europa #RLIVE TV

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.