În Republica Moldova, anual circa 200 de persoane sunt afectate ca urmare a inhalării monoxidului de carbon, iar aproximativ 10 din ele mor din această cauză. Datele sunt prezentate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, care atenționează despre riscurile pentru sănătate asociate expunerii la monoxidul de carbon, mai ales în sezonul rece, când se utilizează diverse surse de încălzire.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică precizează că, în perioada anilor 2020-2023, au fost înregistrate în jur de 800 de cazuri de intoxicații acute cu monoxid de carbon, în urma cărora 42 de persoane au decedat.

Specialiștii atenționează că monoxidul de carbon se absoarbe rapid la nivel pulmonar, după care ajunge în circulația sângelui, unde începe să înlocuiască oxigenul. În consecință, crește dificultatea de eliberare a oxigenului la nivel tisular, asfixierea provocată poate fi uneori fatală.

„Simptome inițiale sunt cefalee, amețeli, greață și slăbiciune. Aceste simptome sunt ușor de confundat cu cele ale altor afecțiuni și, prin urmare, intoxicațiile ușoare pot fi neobservate. Expunerea la niveluri mai ridicate de CO poate provoca tulburări de vedere, confuzie, pierderea cunoștinței. Pe termen lung, persoanele expuse la niveluri moderate de CO pot dezvolta complicații cardiovasculare și neuropsihice, inclusiv probleme de memorie, dificultăți de concentrare și afectarea funcțiilor cognitive”, se arată într-un comunicat de presă.

Intoxicația cu monoxid de carbon poate surveni din cauza sistemelor de încălzire cu defecțiuni sau instalate necorespunzător, în special cele pe bază de combustibil fosil. Intoxicațiile mai sunt provocate de motoarele vehiculelor lăsate în funcțiune într-un spațiu închis (garaj, beci, subsol etc). O altă cauză este evacuarea deficitară a produselor de ardere, cum ar fi de exemplu conducta de fum obstrucționată sau dimensionată incorect. Monoxidul provoacă intoxicații în lipsa sau în cazul unei ventilații insuficiente în încăperea în care este instalat dispozitivul.

Pentru a reduce riscul de intoxicație cu monoxid de carbon, specialiștii ANSP recomandă instalarea detectoarelor de monoxid de carbon în toate încăperile locuinței, în special în dormitoare și în apropierea surselor de încălzire. Recomandă, de asemenea, verificarea periodică a funcționării acestora, precum și întreținerea echipamentelor de încălzire și revizuirea periodică a sobelor, centralelor, boilerelor și coșurilor de fum.

Potrivit ANSP, se estimează că, la nivel global, monoxidul de carbon este responsabil pentru aproximativ 20 de mii de decese anual și pentru sute de mii de cazuri de intoxicații acute.

Deşi suntem abia la începutul sezonului de încălzire, în Republica Moldova s-au înregistrat deja cinci cazuri de intoxicaţii cu monoxid de carbon, iar trei persoane şi-au pierdut viaţa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deces #intozicație #monoxid de carbon

Femeile din Republica Moldova sunt mai implicate decât bărbații în îngrijirea copiilor, iar diferența se menține atât în cazul cuplurilor, cât și al părinților singuri. Aproape 20% dintre femei participă la astfel de activități, comparativ cu 12,3% dintre bărbați. Datele Biroului Național de Statistică arată că responsabilitatea îngrijirii familiei continuă să fie distribuită inegal.

Potrivit cercetării privind utilizarea timpului în anul 2025, rata de participare a populației la activitățile neplătite de îngrijire a membrilor familiei și gospodăriei a fost de 17,8%. În cazul femeilor, indicatorul ajunge la 21,4%, în timp ce în rândul bărbaților este de 13,6%.

Cea mai răspândită activitate este îngrijirea copiilor, la care participă 16,3% din populație. Femeile sunt implicate de 1,6 ori mai mult decât bărbații, iar diferențele se observă și în funcție de mediul de reședință: 20,1% dintre locuitorii orașelor au grijă de copii, comparativ cu 12,9% dintre cei de la sate.

Diferența este vizibilă și în familiile cu copii minori. În cazul cuplurilor care au copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor la îngrijirea acestora este de 47,1%, față de 33,1% în cazul bărbaților. În familiile monoparentale, indicatorul ajunge la 40,9% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

Cei mai implicați în îngrijirea copiilor sunt adulții tineri. Aproape 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani participă la astfel de activități, urmați de cei din grupa de vârstă 35–44 de ani, cu 32,3%.

În medie, persoanele care desfășoară activități de îngrijire ca ocupație principală alocă acestora 2,2 ore pe zi. Femeile dedică 2,3 ore, iar bărbații – două ore. Îngrijirea adulților din familie este mult mai puțin răspândită, însă, atunci când este necesară, femeile îi acordă cu o oră mai mult pe zi decât bărbații.

Un alt aspect interesant ține de activitățile secundare. Deși sunt desfășurate în paralel cu alte ocupații principale, acestea presupun și mai mult timp. Persoanele implicate în astfel de activități alocă îngrijirii, în medie, 4,5 ore pe zi. În cazul femeilor și al locuitorilor din mediul urban, timpul ajunge la 4,7 ore.

Cercetarea mai arată că îngrijirea copiilor nu ia pauză în weekend pentru femei: acestea dedică activităților respective aproximativ 2,2 ore în zilele lucrătoare și 2,3 ore în zilele de odihnă.