Candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Alexandr Stoianoglo, care aspiră la funcția de Președinte al Republicii Moldova, și-a exercitat dreptul la vot duminică, 3 noiembrie, în jurul orei 09:00. Stoianoglo a venit la secția de votare însoțit de soție și de cele două fiice ale sale.

„Împreună cu familia am votat pentru o Moldovă liberă, stabilă, prosperă. Am votat pentru o Moldovă care respectă oamenii săi, indiferent de etnie, limba vorbită, naționalitate, vârstă, religie, viziuni politice. O Moldovă care nu stă cu mâna întinsă, dar dezvoltă relații bune și cu Estul, și cu Vestul. Îndemn toată lumea să iasă la vot și să-și realizeze dreptul Constituțional de a alege”, a declarat Stoianoglo.

Amintim că, în această duminică, 3 noiembrie 2024, cetățenii Republicii Moldova își vor alege Președintele țării pentru următorii 4 ani.

Alegătorii sunt așteptați să voteze la cele 2 219 secții de votare, dintre care 1 988 deschise pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 30 de secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, iar altele 231 organizate în 37 de țări, inclusiv cu 3 secții de votare pentru cei care și-au exercitat votul prin corespondență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#3 noiembrie #Alegeri prezidentiale #Alexandr Stoianoglo #Moldova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.