Astăzi, 3 noiembrie, în Republica Moldova are loc turul II al alegerilor prezidențiale. Toate secțiile de votare din țară și de peste hotare au fost deschise la ora 07:00, ora Moldovei. Circa trei milioane de cetățeni sunt așteptați la urne. În total, în Republica Moldova și peste hotarele țării vor funcționa peste 2000 de secții de votare.

În Republica Moldova, la fiecare secție de votare va staționa câte o mașină a Poliției, care va veghea securitatea publică și va monitoriza să nu fie comise acțiuni de corupere electorală, inclusiv de către cetățeni vizați în dosare penale.

Peste hotare, programul de lucru al funcționarilor electorali este stabilit conform fusului orar local, primele care și-au început activitatea sunt cele din China și Japonia.

Alegătorii vor trebuie să opteze pentru unul dintre cei doi candidați care aspiră la funcția de președinte al Republicii Moldova: actualul președinte, Maia Sandu, și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00 în Moldova și peste hotare, în funcție de ora locală a țărilor din lume. Totuși, în caz că se vor forma rânduri, programul lor poate fi prelungit cu două ore.

Ulterior, va începe procesarea buletinelor de vot și anunțarea primelor rezultate preliminare a scrutinelor.

#Alegeri prezidentiale #Moldova #secții de votare #start vot #turul II

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.