Tinerii și vârstnicii reprezintă categorii de cetățeni, mai vulnerabile față de valul de dezinformare, care a luat amploare în ultima perioadă. Pentru a-i ajuta să filtreze informațiile, să nu devină victime ale acestui flagel, Asociația pentru Dezvoltarea Comunității Bulgare din Republica Moldova (ARBOM) a realizat un proiect de sensibilizare a opiniei publice. Detaliile acestuia au fost discutate la o emisiune online, realizată de portalul TUK.MD.

Alexander Borimecicov, director al ARBOM:

„Am realizat două spoturi video: primul cu informații generale, privind filtrarea datelor și dubla verificare a surselor; al doilea, mai social, în care un nepot îi explică bunicului său importanța verificării surselor primare de informații. În acest fel, încurajăm generația tânără să atragă atenția vârstnicilor asupra problemei și să îi ajute să facă diferența”.

Directorul Asociației a menționat că bătrânii sunt mai expuși fluxului de informații false sau manipulatorii. Alexandr Borimecicov a precizat că s-a confruntat personal cu o astfel de situație.

Alexander Borimecicov, director al ARBOM:

„Când îl vizitez pe tatăl meu, mă copleșește cu „sperietori” citite sau văzute de pe internet, fără să realizeze că nu tot ce se găsește pe online este adevărat. Încerc să îi explic cum să filtreze informațiile pe care le primește”.

Și tinerii, care sunt consumatori foarte mari de informații, se plasează în grupul de risc din punct de vedere al dezinformării. Iar ținând cont de specificul vârstei, dorința de a reușit cât mai multe într-un timp cât mai scurt, deseori ei omit etapele de verificare a surselor și conținutului. ARBOM și-a propus ca, prin proiectul implementat, să se adreseze unui număr cât mai mare de beneficiari, de toate vârstele.

Alexander Borimecicov, director al ARBOM:

„Aceste videoclipuri au fost create în limba rusă, cu subtitrare în limba română pentru a ajunge la o mare parte din locuitorii țării noastre. Pentru a face videoclipurile accesibile nu doar locuitorilor raionului Taraclia, ci și întregii Republici Moldova”.

Pe parcursul lunii octombrie, spoturile realizate în cadrul proiectului „Stop Dezinformare” au fost difuzate de posturile Jurnal TV, One TV, Star TV, dar și distribuite de mai multe platforme online de informare în masă. Proiectul a fost realizat cu suportul Ambasadei Bulgariei în Republica Moldova și cu finanțare din partea Guvernului Bulgariei.

#ARBOM #dezinformare #Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.