A fost protest vineri, 8 noiembrie curent, în nordul țării. Mai exact, în fața Spitalului Clinic din Bălți, după ce un medic urolog, care a activat peste 30 de ani în cadrul instituției, a fost condamnat la închisoare pentru malpraxis. Colegii de breaslă au ieșit afară, au susținut discursuri și cerut grațierea acestuia. Medicii instituției, dar și doctori din alte raioane, prezenți la protest spun că nu sunt de acord cu decizia instanței și cer revizuirea acesteia.

„Este inadmisibil pentru un doctor cu o activitate de 30 de ani de muncă… El a fost, este și sper ca va fi în continuare pilonul asistenței urologice din nordul Moldovei. Noi trebuie să întreprindem ceva pentru ca așa situații în practica noastră să nu mai aibă loc”, a precizat un medic al spitalul din Bălți.

În fața spitalului, totodată, s-au adunat zeci de oameni, printre care și pacienții medicului condamnat. Tot acolo, soția urologului, care insistă pe faptul că soțul ei nu este vinovat.

„Copiii mei au trăit fără tată, el nu era acasă. Pentru familia noastră, era o situație absolut normală dacă la ora 22:00, 23:00 îmi spunea să-l duc rapid la spital, pentru că dacă ar fi luat un taxi, el considera că ajunge prea târziu…”, a mărturisit soția medicului.

La protest a fost văzut și primarului orașului Bălți, Alexandr Petkov, însă fără a ține discursuri în fața celor adunați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, rectorul Universătății de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” îi ia apărarea medicului din Bălți. Emil Ceban, care este și președintele Societății Urologilor din țară, cere crearea unei organizații care să apere drepturile doctorilor.

Medic urolog din Bălți, condamnat la doi ani de închisoare. Este acuzat de malpraxis

Ministra Sănătății la fel ia apărarea medicului din Bălți, condamnat pentru malpraxis. După mai multe declarații apărute în spațiul public privind faptul că doctorul nu ar fi vinovat, Ala Nemerenco susține că decizia finală va aparține Curții Supreme de Justiție și solicită „tratarea acestui caz sensibil cu maximă atenție”.

Nemerenco ia apărarea medicului din Bălți, condamnat pentru malpraxis: Decizia e executorie, dar finală va fi cea a CSJ

Potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale (PG), pacientul în vârstă de 44 de ani a fost transferat la „Institutul Medicină Urgentă” din Chișinău, acolo unde în cele din urmă a decedat.

Medic urolog din Bălți, condamnat la doi ani de închisoare. Este acuzat de malpraxis

#Balti #medic condamnat #protest

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.