Două persoane au murit, după ce s-ar fi intoxicat cu gazele emanate de la încălzitorul de apă, care era conectat la o butelie de gaz propan-butan. Tragedia s-a produs în dimineața zilei de duminică, 10 noiembrie, în localitatea Drepcăuți din raionul Briceni.

La fața locului a intervenit o echipă de pompieri și salvatori.

„Ajunși, aceștia au stabilit că un bărbat în vârstă de 74 de ani și o femeie în vârstă de 43 de ani au decedat, după ce s-ar fi intoxicat cu gazele emanate de la încălzitorul de apă conectat la o butelie de gaz propan-butan. În urma cercetărilor preliminare efectuate la fața locului, specialiștii au stabilit că canalul de evacuarea al încălzitorului de apă nu era scos în exteriorul construcției, astfel evacuarea gazelor de ardere se efectua nemijlocit în interiorul locuinței”, se arată în comunicatul emis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Toate circumstanțele urmează a fi stabilite de organele de resort.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest sens, IGSU îndeamnă cetățenii să respecte regulile de securitate la instalarea și exploatarea instalațiilor alimentate cu gaze. De asemenea, aceștia sunt rugați să verifice periodic instalațiile utilizate, iar în cazul depistării unor defecțiuni să le înlăture, pentru a nu-și pune viața în pericol.

O atenție deosebită trebuie și acordată canalelor de evacuare, acestea neapărat trebuie să existe în încăperi și locuințe, fiind într-o stare funcțională bună. Mai mult, cetățenii trebuie să asigure ventilarea permanentă a încăperilor în care sunt instalate aparatele alimentate cu gaze, dar și cele cu flacără deschisă.

„Salvatorii avertizează că utilizarea buteliilor cu gaz propan butan, poate fi periculoasă, dacă nu sunt respectate regulile de folosire a acestora. Amplasarea buteliilor în interiorul locuințelor, mai ales în preajma surselor de căldură, este interzisă.

Persoanele care optează pentru utilizarea acestora trebuie să le poziționeze în cutii metalice în afara încăperilor, la o distanță minimă de 5 metri de la intrarea în locuință. Alimentarea acestora este posibilă doar cu combustibilul pentru care sunt destinate”, comunică Inspectoratul.

#Briceni #deces #intoxicare cu gaze #persoane

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.