UPDATE 11:19 Purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Bălți, Adriana Galici, a declarat pentru realitatea.md că al doilea medic urolog se află în concediu programat.

Medicii Secției de Urologie a Spitalului Clinic Bălți au intrat în concediu. Gestul doctorilor este un semn de protest față de condamnarea fostului lor șef, Sergiu Cozub, la doi ani de închisoare pentru malpraxis. Decizia acestora a dus la transferul pacienților cu afecțiuni urologice grave către spitalele din Chișinău, scrie nordnews.md.

Consecințe asupra pacienților

În urma protestului medicilor de la Urologie, pacienții cu afecțiuni grave sunt transportați la Chișinău pentru a primi îngrijiri necesare, în special intervenții chirurgicale. Situația ridică îngrijorări cu privire la accesul la servicii medicale în regiune și la impactul asupra sănătății publice.

Acuzări de mușamalizare și apeluri pentru dreptate

Rudele pacienților decedați sub îngrijirea dr. Cozub acuză conducerea spitalului de mușamalizarea unor infracțiuni legate de încălcarea protocoalelor medicale. În cadrul unei conferințe de presă organizate la IPN, acestea au relatat despre neregulile pe care le-ar fi comis medicul și și-au exprimat hotărârea de a lupta pentru dreptate.

Cazul lui Veaceslav Roșca

Veaceslav Roșca a povestit despre tatăl său, în vârstă de 71 de ani, care a decedat după o intervenție chirurgicală efectuată de dr. Cozub. Deși pensionar activ și fără probleme medicale urgente, tatăl său a fost internat pentru o operație la prostată. Potrivit lui Roșca, intervenția a avut complicații care au agravat starea pacientului. Familia a decis transferul la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău, unde medicii au informat că starea era critică și prognosticul rezervat. Roșca acuză medicul de neglijență și așteaptă o expertiză medicală corectă.

Condamnarea medicului Sergiu Cozub

Pe 6 noiembrie, magistrații Curții de Apel Bălți au emis o decizie definitivă în cazul dr. Sergiu Cozub, condamnându-l la doi ani de închisoare cu executare și interzicându-i practicarea medicinii timp de trei ani. De asemenea, acesta este obligat să plătească despăgubiri semnificative familiei victimei.

Cazul se referă la decesul lui Vitalie Spatari în 2019, care a survenit în urma unor complicații grave, inclusiv septicemie. Instanța a constatat multiple încălcări ale protocoalelor medicale în timpul tratamentului oferit de dr. Cozub, inclusiv diagnosticul tardiv al unui abces retroperitoneal și nerespectarea măsurilor adecvate pentru controlul infecției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contestarea deciziei și apel la justiție

Soția medicului, Dana Cozub, contestă decizia instanței și apără nevinovăția soțului său. Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, ea a acuzat justiția de incompetență și a susținut că dr. Cozub este un medic dedicat, care a salvat multe vieți. „Este absolut nevinovat și a fost condamnat pe nedrept”, a afirmat ea.

Hotărârea Curții de Apel Bălți poate fi contestată în termen de două luni la Curtea Supremă de Justiție. În prezent, dr. Sergiu Cozub se află în arest preventiv la izolatorul Inspectoratului de Poliție Bălți, urmând să fie transferat într-un penitenciar.

Amintim că săptămâna trecută medicul urolog din Bălți a fost condamnat la doi ani de închisoare fiind acuzat de malpraxis. Pacientul, un angajat al Poliției din Bălți, a decedat în anul 2019 din cauza unor complicații grave, inclusiv septicemie.

Medic urolog din Bălți, condamnat la doi ani de închisoare. Este acuzat de malpraxis

#greva #medici #urolog

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.