Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a prezentat marți, 12 noiembrie 2024, rezultatele studiului „Gradul de satisfacție al beneficiarilor sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală”. Cercetarea a fost realizată la inițiativa CNAM, în perioada martie-august 2024, în cadrul proiectului „Echitate în sănătate prin responsabilizare socială II”, implementat de Crucea Roșie din Elveția în parteneriat cu asociațiile obștești CASMED, HOMECARE și finanțat de Guvernul Elveției.

Studiul a fost efectuat în baza unui chestionar online, completat de peste 4.600 de respondenți, atât asigurați, cât și neasigurați, având ca scop evaluarea nivelului de satisfacție al cetățenilor față de serviciile prestate în sistemul de asigurare medicală obligatorie.

Aproape 90% dintre respondenți dețin asigurare medicală obligatorie, iar cele mai solicitate servicii medicale de care au beneficiat pe parcursul ultimului an respondenții au fost consultația medicului de familie (76,8%), consultația medicului specialist de profil (45,6%) și serviciile medicale de urgență (20,2%).

Datele studiului arată că din totalul celor care au administrat medicamente/dispozitive medicale în ultimele trei luni, peste 42% au beneficiat de medicamente compensate prescrise la indicația medicului.

Majoritatea participanților (83,8%) la studiu au indicat că principalul beneficiu al asigurării medicale constă în accesul gratuit la serviciile de ambulanță, la medicul de familie și medicii specialiști, precum și la tratamentele spitalicești. În același timp, 56,2% dintre respondenți consideră că un alt beneficiu major este compensarea parțială a medicamentelor și dispozitivelor medicale. Totodată, 39,2% sunt de părere că un avantaj semnificativ al asigurării îl constituie posibilitatea de a beneficia gratuit de investigații costisitoare precum tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară etc.

Printre dificultățile semnalate de respondenți se numără timpul îndelungat de așteptare în baza programării pentru consultații și tratamente (51,2%), deficitul de personal medical specializat, calitatea necorespunzătoare a serviciilor prestate. Fiecare al treilea respondent a indicat că timpul mare de așteptare a fost un factor determinant în renunțarea la consultații. O tendință îngrijorătoare în rândul cetățenilor este aceea de a renunța la vizitele medicale din cauza opțiunii de a se autotrata sau a costurilor. Circa 10% din respondenți au menționat că lipsa banilor reprezină un obstacol în accesarea îngrijirilor medicale.

Conform studiului, majoritatea respondenților, inclusiv cei asigurați, au suportat cheltuieli suplimentare pentru serviciile medicale. Principalele motive ar fi dorința de a evita listele de așteptare, neacoperirea unor servicii de către asigurare, recomandarea medicului de a se adresa la o instituție privată sau preferința pentru o asistență rapidă contra cost.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rezultatele studiului arată că plățile informale rămân un fenomen prezent în sistemul de sănătate din Republica Moldova. În timp ce 61% dintre respondenți au afirmat că personalul medical nu le-a cerut bani pentru serviciile primite, o cotă de 18,4% dintre participanții la studiu au oferit bani sau cadouri din proprie inițiativă personalului medical. Totodată, 8,4% dintre respondenți au menționat că li s-a cerut să achite anumite plăți. Pe de altă parte 5,9% din respondenți au afirmat că au vrut sa ofere bani drept mulțumire, însă au fost refuzați de către personalul medical.

În pofida nemulțumirilor, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat mulțumiți atât de calitatea, cât și de volumul de servicii acoperite de asigurarea medicală obligatorie. Cele mai multe nemulțumiri cu referire la volumul serviciilor medicale sunt atestate în rândul cetățenilor asigurați angajați (33,4%). Plângerile legate de calitatea serviciilor medicale țin în mod special de timpul redus acordat consultațiilor, comunicarea deficitară dintre medic și pacient, starea precară a echipamentelor medicale.

Majoritatea participanților la această cercetare își cunosc drepturile și obligațiile în sistemul de asigurare medicală obligatorie. Astfel 46,4% afirmă că sunt bine informați, iar alți 41,9% cunosc, dar nu suficient de bine. Aceste rezultate subliniază importanța continuării campaniilor de informare a cetățenilor.

Recomandările principale ale studiului țin de reducerea timpului de așteptare pentru consultații și sporirea accesului la servicii medicale, la medicamente compensate, creșterea transparenței și combaterea fenomenului plăților informale în sistemul de sănătate, educarea și informarea cetățenilor despre drepturile și responsabilitățile lor în calitate de beneficiari ai asigurării de sănătate.

Studiul „Gradul de satisfacție al beneficiarilor sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală” relevă că deși sistemul de asigurare medicală obligatorie în Republica Moldova oferă beneficii importante, există încă multe aspecte ce necesită o îmbunătățire continuă. CNAM va analiza toate recomandările primite de la cetățeni și va lua măsuri în vederea adaptării sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală la nevoile reale ale oamenilor.

#asigurare obligatorie #CNAM #Moldova #studiu

Autoritățile Republicii Moldova sunt pe deplin angajate în identificarea unei soluții pașnice pentru regiunea transnistreană, însă cea mai mare piedică în calea reglementării conflictului rămâne prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul țării. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu într-un interviu acordat presei din Ungaria, în care a vorbit despre perspectivele integrării europene, reintegrarea țării și amenințările generate de ingerințele Rusiei, transmite MOLDPRES.

Șefa statului a precizat că autoritățile întreprind măsuri pentru reintegrarea economică a regiunii transnistrene și se consultă cu Uniunea Europeană și statele membre pentru identificarea unei soluții pașnice.

„Suntem foarte angajați în identificarea unei soluții pașnice, însă cel mai mare impediment rămâne prezența ilegală a trupelor ruse. Trebuie să soluționăm această problemă pentru a putea începe procesul de reglementare politică a conflictului. Lucrăm în acest sens, ne consultăm cu Uniunea Europeană și colaborăm cu statele membre”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a menționat că situația din regiunea transnistreană s-a schimbat după începutul războiului din Ucraina, în special din cauza înrăutățirii situației economice și a reducerii sprijinului oferit de Rusia. În aceste condiții, tot mai mulți locuitori ai regiunii vin pe malul drept al Nistrului pentru a munci și a obține cetățenia Republicii Moldova.

„Tot mai mulți oameni vin în restul Republicii Moldova pentru a munci și pentru a obține cetățenia Republicii Moldova, deoarece consideră că este mai sigur să fie cetățeni ai Republicii Moldova decât ai Rusiei sau ai așa-numitei regiuni transnistrene”, a afirmat șefa statului.

Referindu-se la posibilitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără soluționarea prealabilă a conflictului transnistrean și a situației din Găgăuzia, Maia Sandu a subliniat că cele două regiuni au particularități diferite. În opinia sa, Găgăuzia nu poate determina decizia întregii țări privind integrarea europeană.

Președinta a explicat că nivelul mai redus de susținere a integrării europene în autonomie este influențat de propaganda rusă. Autoritățile depun eforturi pentru a-i ajuta pe locuitori să-și păstreze limba, cultura și identitatea, iar tinerii și oamenii de afaceri înțeleg tot mai bine avantajele apartenenței Republicii Moldova la Uniunea Europeană.