Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Adrian Dupu: Anul acesta, sunt finațate 99 de proiecte care susțin dezvoltarea culturală și educațională a R. Moldova

14 Nov. 2024, 10:04
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
14 Nov. 2024, 10:04 // Actualitate //  Realitatea.md

În acest an, Guvernul României, prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), finanțează 99 de proiecte care susțin dezvoltarea culturală și educațională a Republicii Moldova. Printre acestea se numără și „Astra Film” Chișinău, un festival de film documentar care începe joi, 14 noiembrie, la Cinema Loteanu. Festivalul va prezenta o selecție de filme premiate și va include o serie de evenimente educaționale, toate cu intrare gratuită, scrie Radio Chișinău.

Printre momentele importante ale festivalului se numără prezența poetei Ana Blandiana, care va participa vineri, 15 noiembrie, la proiecția documentarului „Între tăcere și păcat”, regizat de Diana Nicolae. După proiecție, ea va avea loc un dialog cu publicul.

Într-un interviu pentru Radio Chișinău, secretarul de stat al Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, a subliniat că Astra Film Chișinău a devenit un eveniment de tradiție care promovează un dialog cultural între cele două maluri ale Prutului.

„Toate proiectele pe care le-am finanțat au avut intrare gratuită. Nu este o surpriză, ci o noutate că reușim să aducem pentru al treilea an consecutiv Astra Film la Chișinău. Astra Film este un proiect consacrat în România, fiind cel mai mare festival de film documentar din Europa de Est și unul dintre cele mai mari din Europa. A ajuns la a 31-a ediție în România și mă bucur că reușim să-l facem un eveniment de tradiție și la Chișinău. Venim cu filme noi, inclusiv românești, și, de asemenea, va fi prezentă și poeta Ana Blandiana, vineri, la proiecția documentarului „Între tăcere și păcat”. Mă bucur că Ana Blandiana, una dintre cele mai mari poete române în viață, va fi la Chișinău. Acesta este un motiv în plus pentru iubitorii de film și literatură să fie prezenți”, a declarat Adrian Dupu.

De asemenea, Adrian Dupu a menționat creșterea considerabilă a finanțărilor acordate de DRRM, menționând impactul major al acestora asupra Republicii Moldova.

„Mă bucur că am reușit, de când am preluat departamentul, să creștem de aproape 20 de ori și să putem implementa mai multe proiecte, să putem ajunge la mai mulți oameni. Și, în primul rând, avem două modalități: finanțăm noi proiecte, implementăm noi proiecte directe și, apoi, există sesiunea de finanțare, în care primim proiecte și sunt analizate. Din anul acesta, din 350 de proiecte care au fost depuse, am reușit să finanțăm 99”, a adăugat Adrian Dupu.

Departamentul a susținut și alte proiecte importante în ultima perioadă, printre care Festivalul Tradițiilor Românești, desfășurat în Grădina Botanică, și o serie de proiectele educaționale. De asemenea, au fost realizate donații de 100 mii de cărți către bibliotecile din Moldova și evenimente culturale de amploare, cum ar fi Transilvania International Film Festival la Chișinău și turneele de teatru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CMF 11240002.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.