Pentru scrutinul din România, cetățenii români din Republica Moldova sunt așteptați la cele 59 secții de votare, care vor fi deschise pe teritoriul țării noastre, pentru a-și exprima votul în cadrul alegerilor prezidențiale.

În regiunea de nord a țării vor fi deschise 17 secții de votare, în centru – 34, dintre care 16 în municipiul Chișinău, iar alte 8 secții vor fi deschise în sudul țării.

Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile de peste Prut, în Chișinău, două secții de votare vor fi deschise în cadrul Consulatului General al României la Chișinău. Câte o secție de votare în cadrul Liceului Teoretic „Miguel de Cervantes” și Teatrul „Satiricus”.

Trei din secțiile de votare au fost relocate la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, iar alte trei – la Liceul Teoretic „Spiru Haret”. La Universitatea de Stat de Moldova (USM), la Facultatea de Litere și de Drept vor fi deschise câte o secție. La Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” va funcționa o secție de votare.

Una din secțiile de votare va funcționa la Facultatea Tehnologia Alimentelor de la Universitate Tehnică dinMoldova (UTM). O altă secție de votare va fi deschisă și la Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru de la UTM. O altă secție va fi deschisă în incinta UniversitățiiPedagogice de Stat „Ion Creangă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Menționăm că, în acest weekend, are loc primul tur al alegerilor prezidențiale, secțiile de votare se vor deschise la ora 07:00 și se vor închide la ora 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23:59, conform Autorității Electrorale Permanente din România. Același program va fi valabil și în 8 decembrie, la al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

În urma alegerilor prezidențiale 2024, președintele României este ales pentru un mandat de 5 ani.

Parlamentare și prezidențiale în România: Documentele necesare pentru moldovenii care au cetățenie și vor să voteze

#alegeri parlamentare #Alegeri prezidentiale #Chisinau #Romania #secții de votare

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.