Dezvoltarea rețelei de autostrăzi din România se produce într-un ritm fără precedent. Alţi 32 de kilometri de autostradă de pe A7 vor fi inauguraţi marți, 19 noiembrie, după ce alte două loturi vor fi deschise traficului rutier. În total, săptămâna aceasta se va putea circula pe un total de 59 km din totalul de 320 km dintre Ploieşti şi Paşcani.

Aceşti kilometri de autostradă se adăugă anul acesta celor 1.115 kilometri de drum de mare viteză pe care se circulă deja în România. Primul lot din A7 a fost centura Bacăului, inaugurată în decembrie 2020.

Dezvoltare în ritm fără precedent

Reprezentanții Guvernului Ciolacu subliniază că sunt continuate procedurile şi pentru celelalte secţiuni din A7, de la Paşcani până la Siret – vama cu Ucraina, de 118 km. Autostrada A7, care va face legătura între Moldova și Muntenia, va fi pe deplin operațională spre finele anului 2025. Aceasta va avea o lungime totală de 319 km, de la Ploiești până la Pașcani, iar o porțiune de 32 de kilometri, care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat va fi deschisă pentru circulație deja de miercuri, anunță responsabilii din Transporturi.

Tot anul viitor vor începe lucrările pentru construcţia primelor loturi ale A8 (Autostrada Unirii) şi a podului de la Ungheni peste Prut, care acum este doar unul feroviar, dar va fi şi unul rutier, de autostradă.

Autostrada Unirii va ajunge până la Chișinău

Autostrada Unirii A8 va ajunge până la Chișinău, a anunțat prim-ministrul României, Marcel Ciolacu. Oficialul de la București susține că amplul proiect, lansat deja în România, face parte dintr-o listă mai mare de proiecte de interconexiune cu Republica Moldova.

„Mai avem de făcut o investiție. Să legăm Iașul de Chișinău. R. Moldova, pe căi ferate, este prizoniera sistemului rusesc, tot sistemul este pe ecartament lat, și în momentul în care lungești autostrada de la Iași până la Chișinău, în acel moment se face prima conectare a R. Moldova cu Europa. Și normal că va fi și o explozie de investiții pentru R. Moldova”, a declarat Marcel Ciolacu.

Autostrada „Unirii” va avea o lungime de peste 300 de kilometri, de la Târgu Mureș și până la frontiera cu Republica Moldova, în zona satului Ungheni din județul Iași.

Noul pod, care va conecta România cu Republica Moldova, va fi proiectat la profil de autostradă și face parte din proiectul Autostrada Unirii A8, care va ajunge până la Chișinău.

Ansamblul de poduri va consta în două structuri paralele, fiecare având un tablier mixt din oțel și beton, precum și grindă continuă, câte un pod pentru fiecare sens de circulație. Cel mai lung dintre cele două poduri va măsura aproximativ 260 de metri.

CMF 31240010

#Autostrada Unirii #Chisinau #Marcel Ciolacu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.