Curs valutar
  • EUR
    20.0508
    0.3217%
  • USD
    17.1338
    0.2667%
  • RUB
    0.2066
    0.7744%
  • RON
    3.8136
    0.2255%
  • UAH
    0.3835
    0.1043%

Toate știrile

24 august 2026

CNA, SIS, IGP, PG și CEC, audiate în dosarul coruperii electorale. Concluziile lui Carp și ce urmează să se întâmple

20 Nov. 2024, 16:31
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2024, 16:31 // Actualitate //  Realitatea.md

Legislația națională în domeniul electoral trebuie și ar urma să fie modificată, iar persoanele/organizațiile/partidele care corup alegătorii să fie pedepsite dur. Este concluzia la care au ajuns membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, după ce au audiat conducerea Centrului Național Anticorupție (CNA), a Serviciului de Informații și Securitate (SIS), a Inspectoratului General al Poliției (IGP), a Procuraturii Generale (PG), dar și a Comisiei Electorale Centrale (CEC). Discuțiile din Parlament au vizat fraudele electorale constatate în cadrul alegerilor prezidențiale și a referendumului republican.

Președintele Comisiei, deputatul Lilian Carp a declarat, într-o conferință de presă, că potrivit datelor oficiale, disponibile la ziua de 20 noiembrie curent, au fost efectuate peste 500 de percheziții, iar aproape 57 de milioane de lei au fost sechestrate. Mai mult, au fost audiate pe acest dosar peste 476 de persoane, iar alte 2.734 de materiale sunt în examinare, din numărul total de peste 3.750.

Parlamentarul a spus că instituțiile de forță, care au venit cu rapoarte în Parlament, continuă să muncească pentru a aduna probele necesare, dar și pentru a contracara acest fenomen periculos.

„Acțiunile de fraudare a alegerilor au fost prin îngerința unui stat, vorbim de Federația Rusă, care a întreprins mai multe acțiuni de răsturnare sau de manipulare a alegerilor electorale propriu-zis. Schema de fraudare sau fenomenul de cumpărare masiv al votului a fost încă depistat în alegerile din UTA Găgăuzia, doar că procesul de cumpărare a votului în alegerile din UTA Găgăuzia au fost făcute prin cumpărarea directă, în comparație cu noi scheme de fraudare care au fost făcute în alegerile din 20 octombrie și 3 noiembrie în turul doi, fapt că a impus serviciilor noastre să acționeze altfel și, totodată, să scoate în evidență și lacunele legislative care vor trebui înlăturate în viitorul apropiat pentru a putea contracara fenomenul de cumpărare a votului propriu-zis. Ceea ce putem spune cu certitudine că, în mare parte, procesul de fraudare a alegerilor a fost făcut prin intermediul câtorva organizații non-guvernamentale care au fost folosite ca paravan pentru a putea frauda alegerile și, prin intermediul acestor organizații, a avut loc și cumpărarea nemijlocită a votului și vorbim despre una din aceste organizații, precum este Evrazia, care, la rândul său, a întreprins mai multe acțiuni care și-au pus ca obiectiv fraudarea alegerilor propriu-zise. 

Sunt persoane care sunt afiliate grupului Șor nemijlocit și, cu certitudine, eu am să dau doar câteva nume, este vorba nemijlocit de Șor, nemijlocit de fosta sa contabilă, Nelli Parutenko, care este fosta contabilă a partidului Șor, nemijlocit, care a coordonat acest proces. (…) Un component nou în procesul de fraudare a fost și implicarea clericilor. Adevărat, din cei 500 care au fost abordați, nu toți au acceptat, o parte din ei au acceptat, dar o mare majoritate au refuzat să lucreze, chiar dacă în prima fază au mers la Moscova. Totodată, dacă vorbim despre Centrul Național Anticorupție, au fost pornite mai multe cauze penale”, a precizat Lilian Carp.

Deputatul Lilian Carp spune că este absolut necesar ca instituțiile statului să fie fortificate, iar probele adunate să fie transmise în judecată. Doar așa, cei care atentează la democrația statului pot fi pedepsiți.

„Ce au astăzi autoritățile este că sunt peste 140.000 de persoane confirmate, care ar fi implicate în procesul de fraudare sau la care li s-a cumpărat votul, dar aceasta nu este cifra finală. (…) Totodată, ceea ce au mai depistat instituțiile a fost un fenomen de donații fictive făcute de către un agent economic unui candidat electoral.

Apare o nouă lacună legislativă, prin care, pentru a putea mușamaliza finanțarea ilegală, au fost făcute donații fictive a materialelor promoționale în această campanie, iar acest lucru va trebui de schimbat în legislație pentru a combate acest fenomen. Totodată, un alt fenomen care a fost depistat în această campanie este că au fost corupți unii operatori electorali. La unii operatori electorali au fost depistate în telefoane, descărcată aplicația, PSB Bank, prin intermediul căreia au fost corupți nemijlocit aceste persoane”, a mai adăugat Carp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lilian Carp spune că săptămâna viitoare, Comisia juridică a Parlamentului va continua audierile cu instituțiile responsabile, urmând să prezinte și modificări legislative în acest context. Instituțiile care au pârghii în domeniu ar putea veni și în ședința de plen cu rapoarte, astfel încât să aibă loc o dezbatere mai largă, iar cetățenii să cunoască foarte clar cum au fost fraudate alegerile și cum au acționat instituțiile statului.

Ilan Șor nu a comentat, deocamdată, declarațiile și acuzațiile lui Lilian Carp. Anterior, atât Ilan Șor, deputata Marina Tauber, dar și alți politicieni conectați la „rețeaua Șor” au negat acuzațiile precum că ar fi cumpărat voturile cetățenilor moldoveni.

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 12:15
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
24 Aug. 2026, 12:15 // Slider //  Realitatea.md

Avocații lui Dmitri Constantinov urmează să depună un recurs la Curtea Supremă de Justiție, după ce Curtea de Apel Sus a dispus reducerea pedepsei sale de la 12 la 8 ani de pușcărie. Constantinov a relatat pe rețelele de socializare că, în opinia sa, hotărârea este motivată politic.

Fostul președinte al Adunării Populare afirmă că măsura reprezintă un instrument de presiune asupra autonomiei și că autoritățile publice centrale ar fi vrut să îl elimine astfel din viața politică

„Dosarul penal și pedeapsa de 12 ani de închisoare (ulterior redusă la 8 ani) nu au fost, în opinia mea, un act de justiție independentă. A fost o armă politică folosită pentru a mă îndepărta din viața publică și a slăbi Adunarea Populară și autonomia găgăuză. Un conflict privat între două entități economice, care fusese deja soluționat chiar și la Curtea Supremă de Justiție, s-a transformat treptat într-un dosar penal, cu acuzații din ce în ce mai grave, daune inventate artificial și o pedeapsă disproporționată, mai ales având în vedere vârsta mea. (…)

Moțiuni substanțiale de apărare au fost respinse. Unul dintre judecătorii Curții de Apel a emis o opinie separată, invocând îndoieli serioase cu privire la imparțialitate. (…) Întotdeauna am vorbit public și voi continua să o fac, pentru că sunt nevinovat. Avocații mei vor ataca în curând decizia Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție, pe care o consider ilegală și motivată politic. (…)

Fac un apel public și respectuos la INTERPOL: Articolul 3 din Carta INTERPOL interzice orice activitate de natură politică. Nu permiteți ca mecanismele internaționale să fie folosite pentru a legitima justiția selectivă și o campanie politică care durează de ani de zile împotriva autonomiei găgăuze și a mea ca lider politic”, a transmis Constantinov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de putere și delapidare. Inițial, procurorii cereau pentru el 13 ani de pușcărie.

Sentința a fost pronunțată, în lipsa lui Dmitri Constantinov, de Judecătoria Comrat. Fostul speaker al Adunării Populare a dispărut cu puțin timp înainte de condamnare și a fost anunțat în căutare, inclusiv prin intermediul Interpol.

Pe 17 august, Curtea de Apel Sud a schimbat pedeapsa aplicată lui Dmitri Constantinov. După recursul avocaților, magistrații au dispus că acesta trebuie să petreacă în pușcărie 8 ani, nu 12, așa cum a dispus prima instanță.