Membrii misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programului susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) și evaluării a doua a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF), transmite IPN.

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu directorul executiv al Fondului Monetar Internațional. Despre ce au discutat

Alina Iancu, conducătoarea misiunii FMI, a relatat că acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi. Finalizarea acestei evaluări va permite Republicii Moldova să acceseze 111,4 milioane drepturi speciale de tragere (circa 148,3 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor curente va constitui circa 810 milioane dolari SUA.

În comunicatul FMI se mai arată că economia țării, afectată de influența războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și de șocurile asociate cu prețurile la resursele energetice, se redresează.

„Prognozăm o creștere economică de 2,6 la sută în 2024 și 3 la sută în 2025, în principal datorită cererii interne puternice. Începând cu luna octombrie a anului 2023, inflația s-a plasat în general în limitele intervalului de 5 ± 1,5 la sută, țintit de Banca Națională a Moldovei. Rămâne înalt riscul de înrăutățire a situației, în principal din cauza războiului din Ucraina și unor posibile noi șocuri în sectorul energetic. Totodată, se atestă și factori benefici creșterii economice, cum ar fi progresul mai rapid al reformelor structurale, inclusiv în cadrul Planului de creștere al UE, și progresul constant pe calea aderării la UE”, susține Alina Iancu.

Revizuirea în scădere a deficitului bugetar pentru anii 2024 și 2025, la 4,4 la sută și, respectiv, 4,0 la sută din PIB, reflectă veniturile mai mari decât s-a preconizat, determinate de creșterea puternică a salariilor și a importurilor. Între timp, cheltuielile publice au rămas în mare parte neschimbate, cu o reechilibrare binevenită în favoarea investițiilor pentru anul viitor.

Potrivit Alinei Iancu, se atestă rezultate bune în ceea ce privește indicatorii cantitativi, în paralel cu realizarea neuniformă a reformelor structurale. „Autoritățile au îndeplinit condițiile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și cel al întreprinderilor de stat. Totodată, în curând urmează să fie prezentate spre adoptare Parlamentului modificările legislative pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei. Acțiunile convenite privind înființarea Curții Anticorupție și asigurarea dotării corespunzătoare cu personal a Procuraturii Anticorupție sunt în curs de desfășurare”, a spus Alina Iancu.

La fel, potrivit Alinăi Iancu, trecerea de la acordarea de subvenții pentru energie în factură la transferuri în numerar bine direcționate s-a realizat la timp, până la începerea sezonului de încălzire. Alte măsuri de reformă convenite în cadrul programului RSF sunt în curs de desfășurare, dar va fi necesar mai mult timp pentru finalizarea lor. Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, în cadrul căreia vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru mijlocul lunii decembrie. În cadrul programului, care va dura până în octombrie 2025, sunt prevăzute încă două evaluări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord #FMI #Republica Moldova

Microbiomul intestinal are un rol esențial în funcționarea sistemului imunitar. Aproximativ 70-80% dintre celulele imunitare ale organismului se află la nivelul tractului digestiv, iar alimentația, somnul, stresul și mișcarea pot influența echilibrul florei intestinale.

Medicul Ioana Berciu a explicat, la rubrica „Sfat de Sănătate” de la Antena 3 CNN, ce putem face pentru a ne menține imunitatea în sezonul rece și de ce este important să avem grijă de microbiomul intestinal.

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care influențează echilibrul acestuia. Medicul recomandă o dietă echilibrată, bazată pe alimente naturale, cu un consum redus de produse ultraprocesate, zaharuri rafinate și prăjeli. Totodată, ea atrage atenția că stresul, sedentarismul și lipsa somnului pot afecta microbiomul.

„Murăturile fac parte din alimentele fermentate care au beneficii în ceea ce privește echilibrul microbiomului intestinal. Însă nu doar murăturile, ci aș menționa și fibrele”, a explicat Ioana Berciu.

Fibrele nu contribuie doar la reglarea tranzitului intestinal. Prin fermentarea lor de către microbiom se formează metaboliți care susțin funcția de barieră a intestinului și participă la reglarea răspunsului imun.

„Înseamnă că intestinul lasă să treacă doar ceea ce este benefic pentru organism și se comportă ca o barieră împotriva agenților patogeni și a toxinelor”, a explicat medicul, subliniind că produșii rezultați din metabolizarea fibrelor pot transmite semnale și către anumite celule imune.

Cum aflăm dacă avem un microbiom echilibrat

Există teste care pot analiza microbiomul intestinal, însă rezultatele trebuie interpretate cu atenție și în contextul stării generale de sănătate. Potrivit Ioanei Berciu, aceste investigații sunt recomandate de medic, deoarece rezultatul unui test, luat separat, nu oferă suficiente informații pentru o evaluare completă.

„Există tot felul de teste moderne și tot felul de analize pe care putem să le facem pentru a vedea dacă avem microbiom echilibrat, aș spune mai degrabă decât sănătos. Însă aceste analize, aceste teste specifice, cum ar fi testul de microbiom intestinal, este bine să fie făcute la recomandarea medicului și interpretate într-un context clinic”, a precizat aceasta.

Medicul a atras atenția și asupra rolului vitaminei D, precum și asupra importanței absorbției nutrienților pentru menținerea echilibrului organismului și funcționarea sistemului imunitar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cum introducem fibrele și alimentele fermentate în dietă

Pentru susținerea microbiomului, Ioana Berciu recomandă creșterea treptată a aportului de fibre, mai ales în cazul persoanelor care nu consumă în mod obișnuit astfel de alimente. Introducerea bruscă a unei cantități mari de fibre poate fi dificil de tolerat de unele persoane.

Alimentele fermentate pot contribui, de asemenea, la menținerea echilibrului microbian intestinal. Pe lângă murături, medicul menționează iaurtul, chefirul și alte produse fermentate.

Murături în oțet sau în saramură?

Pentru cei care vor să includă murături în alimentație, medicul recomandă variantele în sare, cu o atenție deosebită la cantitatea consumată.

„Murăturile în sare, dar atenție la aportul de sare. Da, murăturile în sare, însă mare atenție la aportul de sare, să nu depășim aportul de sare recomandat pe zi, mai ales la pacienții cardiovasculari”, a concluzionat Ioana Berciu.

#muraturi