O ameninţare cu rachete ruseşti a fost detectată de forţele aeriene ucrainene joi, la primele ore ale dimineţii. Rachetele vizează în special regiunile Odesa, Herson şi Nykolaiv.

Forţele aeriene ucrainene au declanşat o alertă aeriană la nivel naţional, raportând atacuri cu rachete care vizează mai multe regiuni.

„O alertă aeriană a fost declarată în toată Ucraina din cauza unei ameninţări cu rachete”, a anunţat această sursă pe Telegram, subliniind că rachetele vizează în special regiunile Odesa, Herson şi Nykolaiv.

Explozii au fost auzite joi dimineaţa în oraşul port Odesa, au relatat mai multe mass-media din ţară. Guvernatorul regiunii, Oleh Kiper, a făcut apel la populaţie să rămână în casă.

Marţi, Rusia a anunţat un „răspuns” la două noi atacuri ucrainene efectuate cu rachete ATACMS americane împotriva teritoriului său în ultimele câteva zile. Rusia loveşte zonele civile din Ucraina de la începutul invaziei sale în ţară, în februarie 2022, şi şi-a intensificat atacurile pe măsură ce se apropie iarna, vizând în special infrastructura energetică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe front, Moscova face, de asemenea, câştiguri teritoriale împotriva unei armate ucrainene slăbite, cu mai puţin de două luni înainte de preluarea mandatului de către preşedintele ales al SUA.

Miercuri, administraţia preşedintelui Joe Biden a cerut Kievului să reducă vârsta minimă pentru mobilizarea militară de la 25 la 18 ani, pentru a compensa deficitul de soldaţi în faţa avansului forţelor ruse pe teren.

#racehet #Rusia #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.