UPDATE: Redacția Realitatea a primit răspunsul Procuraturii Anticorupție, în urma unei solicitări expediate urmare a declarațiilor făcute de avocatul Nicolae Posturusu.

„Procuratura Anticorupție își rezervă dreptul să nu comenteze aceste declarații”, se arată în mesajul expediat redacției realitatea.md.

Știrea inițială…

La 21 noiembrie curent, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a vorbit, într-o intervenție live pe Facebook, despre investigațiile procurorilor pe dosarul Interpol, schema de corupție prin care funcționari publici din Republica Moldova și din alte țări, primeau mită pentru a obține blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL în privința infractorilor din diferite țări aflați în căutare internațională.

Veronica Dragalin a precizat că au fost aplicate sechestre în valoare de peste 11,7 milioane de lei moldovenești, iar deși nu a dat nume, șefa de la Anticorupție a menționat că în dosar este vizat un avocat moldovean și un fost funcționar public din R. Moldova, care a activat și în cadrul INTERPOL. În comunicatul de presă emis de instituție ulterior, aflăm că Veronica Dragalin a oferit un interviu pentru un cotidian american, intitulat „How a Corruption ‘Carousel’ Got Fugitives Off Interpol’s Red Notice List”, în traducere „Cum un „carusel” de corupție i-a scos pe fugari de pe Lista roșie a Interpolului”, unde a fost mai vocală. Jurnaliștii americani scriu că procurorii de la Chișinău încearcă să stabilească cine a orchestrat schema și ce rol, dacă este cazul, a avut domnul Pîrlog (n.r. Vitalie Pîrlog – fostul președinte al Comisiei pentru Controlul Fișierelor Interpol”.

Între timp, Nicolae Posturusu, avocatul lui Vitalie Pîrlog, menționat în articol, spune că procurorul-șef al Procuraturii specializate anticorupție a făcut declarații abundente care, însă, nu au fost susținute de fapte concrete.

„Doamna procuror Drăgălin a făcut declarații abundente care, însă, nu au fost susținute de fapte concrete. Dubiile exprimate anterior au fost, în mod clar, dezvăluite și înlăturate prin prezentarea unor probe relevante și concludente, aduse de avocatul domnului Pîrlog în cadrul procedurilor legale recente. Aceste dovezi nu doar că contrazic afirmațiile doamnei procuror Dragalin, dar confirmă univoc neimplicarea companiei din Emiratele Arabe Unite și a domnului Pîrlog în activități ilegale, inclusiv corupție, spălare de bani și alte fapte similare.

În acest context, au fost prezentate documente oficiale, emise de autoritățile competente din EAU, care demonstrează în mod clar că cele afirmate de doamna procuror sunt declarații nefondate. Aceste declarații, făcute într-un moment extrem de delicat al carierei sale, necesită o analiză atentă, având în vedere că pot influența în mod semnificativ opinia publică și pot distorsiona percepția asupra unui caz de o asemenea importanță. Într-o astfel de perioadă tulburătoare, este esențial ca afirmațiile publice să fie fundamentate pe dovezi concrete, iar orice deviere de la adevăr să fie corectată prompt pentru a menține integritatea urmăririi penale.

Sperăm ca recentele declarații publice ale doamnei procuror Dragalin să nu fie influențate de comentariile și observațiile făcute de demnitarii publici de rang înalt cu privire la performanțele Procuraturii Anticorupție, instituție aflată sub conducerea dumneaei, în combaterea corupției mari din administrația publică. Este important de subliniat că, în acest context, domnul Vitalie Pirlog nu face parte din administrația publică vizată de aceste critici”, a conchis avocatul.

Redacția realitatea.md va actualiza această știre, când va obține reacția Procuraturii Anticorupție pe marginea acestor acuzații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în iunie 2024, în dosarul „Interpol”, fostul șef al Biroului Interpol Moldova, Viorel Tențiu, a fost reținut fiind acuzat că ar fi pus pe roate o presupusă schemă de corupție și că ar fi facilitat obținerea statutului de refugiat sau a azilului în Moldova pentru persoane căutate.

#avocat #dosar #interpol #Procuratura Anticoruptie.

Finlanda își testează capacitatea de a supraviețui unei crize majore într-un moment în care Rusia reprezintă principala preocupare de securitate pentru Europa de Nord. Peste 2.000 de persoane participă la un amplu exercițiu de protecție civilă în orașul Kuopio, unde scenariul include atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu energie și apă și amenințarea unor lovituri cu rachete.

Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie, transmite Mediafax.

Finlandezii simulează o criză provocată de atacuri

Scenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.

Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.

Lecția războiului din Ucraina

Exercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.

„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”

Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Și infrastructura energetică este testată

Războiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.

Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Finlanda are propria memorie a războiului

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.

Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.

Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.

O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”

La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.