UPDATE: Redacția Realitatea a primit răspunsul Procuraturii Anticorupție, în urma unei solicitări expediate urmare a declarațiilor făcute de avocatul Nicolae Posturusu.

„Procuratura Anticorupție își rezervă dreptul să nu comenteze aceste declarații”, se arată în mesajul expediat redacției realitatea.md.

Știrea inițială…

La 21 noiembrie curent, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a vorbit, într-o intervenție live pe Facebook, despre investigațiile procurorilor pe dosarul Interpol, schema de corupție prin care funcționari publici din Republica Moldova și din alte țări, primeau mită pentru a obține blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL în privința infractorilor din diferite țări aflați în căutare internațională.

Veronica Dragalin a precizat că au fost aplicate sechestre în valoare de peste 11,7 milioane de lei moldovenești, iar deși nu a dat nume, șefa de la Anticorupție a menționat că în dosar este vizat un avocat moldovean și un fost funcționar public din R. Moldova, care a activat și în cadrul INTERPOL. În comunicatul de presă emis de instituție ulterior, aflăm că Veronica Dragalin a oferit un interviu pentru un cotidian american, intitulat „How a Corruption ‘Carousel’ Got Fugitives Off Interpol’s Red Notice List”, în traducere „Cum un „carusel” de corupție i-a scos pe fugari de pe Lista roșie a Interpolului”, unde a fost mai vocală. Jurnaliștii americani scriu că procurorii de la Chișinău încearcă să stabilească cine a orchestrat schema și ce rol, dacă este cazul, a avut domnul Pîrlog (n.r. Vitalie Pîrlog – fostul președinte al Comisiei pentru Controlul Fișierelor Interpol”.

Între timp, Nicolae Posturusu, avocatul lui Vitalie Pîrlog, menționat în articol, spune că procurorul-șef al Procuraturii specializate anticorupție a făcut declarații abundente care, însă, nu au fost susținute de fapte concrete.

„Doamna procuror Drăgălin a făcut declarații abundente care, însă, nu au fost susținute de fapte concrete. Dubiile exprimate anterior au fost, în mod clar, dezvăluite și înlăturate prin prezentarea unor probe relevante și concludente, aduse de avocatul domnului Pîrlog în cadrul procedurilor legale recente. Aceste dovezi nu doar că contrazic afirmațiile doamnei procuror Dragalin, dar confirmă univoc neimplicarea companiei din Emiratele Arabe Unite și a domnului Pîrlog în activități ilegale, inclusiv corupție, spălare de bani și alte fapte similare.

În acest context, au fost prezentate documente oficiale, emise de autoritățile competente din EAU, care demonstrează în mod clar că cele afirmate de doamna procuror sunt declarații nefondate. Aceste declarații, făcute într-un moment extrem de delicat al carierei sale, necesită o analiză atentă, având în vedere că pot influența în mod semnificativ opinia publică și pot distorsiona percepția asupra unui caz de o asemenea importanță. Într-o astfel de perioadă tulburătoare, este esențial ca afirmațiile publice să fie fundamentate pe dovezi concrete, iar orice deviere de la adevăr să fie corectată prompt pentru a menține integritatea urmăririi penale.

Sperăm ca recentele declarații publice ale doamnei procuror Dragalin să nu fie influențate de comentariile și observațiile făcute de demnitarii publici de rang înalt cu privire la performanțele Procuraturii Anticorupție, instituție aflată sub conducerea dumneaei, în combaterea corupției mari din administrația publică. Este important de subliniat că, în acest context, domnul Vitalie Pirlog nu face parte din administrația publică vizată de aceste critici”, a conchis avocatul.

Redacția realitatea.md va actualiza această știre, când va obține reacția Procuraturii Anticorupție pe marginea acestor acuzații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în iunie 2024, în dosarul „Interpol”, fostul șef al Biroului Interpol Moldova, Viorel Tențiu, a fost reținut fiind acuzat că ar fi pus pe roate o presupusă schemă de corupție și că ar fi facilitat obținerea statutului de refugiat sau a azilului în Moldova pentru persoane căutate.

#avocat #dosar #interpol #Procuratura Anticoruptie.

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.