Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Poliția a pornit o cauză contravențională pe numele pretorului sectorului Centru al capitalei

04 Dec. 2024, 18:44
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
04 Dec. 2024, 18:44 // Societate //  Elena Putregai

Poliția a pornit o cauză contravențională pe numele pretorului sectorului Centru al capitalei, Vadim Hîncu, scrie Newsmaker.md. Informația a fost comunicată de purtătorul de cuvânt al fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău (CMC), Sergiu Bejenari.

Ultimul a depus o plângere la poliție în vara anului 2024, după o declarație a pretorului Vadim Hîncu, adăugând că aceasta are un impact amenințător atât asupra sa, cât și a familiei sale. Atunci, contactat de sursa citată pentru o reacție, Vadim Hîncu a declarat că nu oferă comentarii și că lasă organele de abilitate să se expună. Dacă va fi găsit vinovat, pretorul riscă amendă de la 300 lei la 1500 lei sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 60 de ore. 

Pe 4 decembrie, Sergiu Bejenari a anunțat că a primit răspuns de la poliție, după ce a depus o plângere pe numele lui Vadim Hîncu.

„A fost pornită cauză contravențională pe numele pretorului sectorului Centru, Vadim Hîncu, pentru amenințare cu răfuială fizică și instigare la violență. (…) Astfel de amenințări, venite din partea unor funcționari de conducere din Primăria Chișinău, demonstrează fața reală și tacticile de intimidare pe care le aplică aceștia pentru a reduce la tăcere orice voce critică, fie că e vorba de un jurnalist, reprezentant al societății civile sau orice alt cetățean care pune întrebări incomode. O administrație publică sănătoasă trebuie să fie preocupată de soluționarea problemelor nesoluționate din oraș și să lucreze pentru oameni, și în niciun caz să-i amenințe sau intimideze”, a scris Bejenari pe o rețea de socializare, atașând răspunsul poliției.

Potrivit documentului, poliția a pornit o cauză contravențională în conformitate cu prevederile art. 354 al. 1 Cod contravențional. Articolul 354 (1) prevede că huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acţiuni similare ce tulbură ordinea publică şi liniştea persoanei fizice, se sancţionează cu amendă de la 6 (300 lei) la 30 de unităţi convenţionale (1500 lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 60 de ore.

În iunie 2024, Sergiu Bejenari anunța că a depus o plângere la poliție pe numele pretorului sectorului Centru al capitalei, Vadim Hîncu. S-a întâmplat după ce consilierul a criticat pe pagina sa de Facebook activitatea întreprinderii municipale „Spații Verzi”, urmare a unui incident tragic din capitală, când o fată de 12 ani a fost găsită fără suflare sub un copac. Vadim Hîncu a scris atunci că pentru asemenea postări „trebuie minim de îndoiat degetele”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.