Angajații Energocom îi iau apărarea fostului șef instituției, Victor Bînzari, după ce a fost demis, iar ex-ministrul Energiei l-a acuzat de incompetență. Potrivit unei declarații publicate pe pagina instituției, deciziile luate de conducerea întreprinderii au fost întotdeauna adoptate „în conformitate cu strategiile energetice coordonate cu Ministerul Energiei, pe baza unui dialog instituțional constant”.

În opinia angajaților, declarațiile fostului ministru reprezintă „încercare de a transfera asupra companiei responsabilitatea pentru decizii care depășesc mandatul său operațional”. În același timp, în mesajul publicat se precizează că Energocom a participat activ la toate licitațiile relevante desfășurate pe platformele de tranzacționare regionale, oferind prețuri corelate cu cotațiile pieței din regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ofertele propuse de SA Energocom au respectat cele mai bune practici și prețuri competitive, iar decizia SA Moldovagaz de a nu accepta ofertele avantajoase prezentate de noi se bazează pe prognoze eronate privind evoluția prețurilor. Amânarea deciziilor de achiziție, mizând pe o scădere a prețurilor, nu este imputabilă SA Energocom, ci rezultă din proiecțiile și strategiile elaborate de Ministerul Energiei.

Amintim că anume SA Energocom a fost entitatea cu ajutorul căreia Republica Moldova a făcut față crizelor energetice din 2021 și 2022, evoluția companiei fiind remarcată de experți internaționali, ajungând în topul celor mai mari companii din Sud-Estul Europei.

Toate acestea se datorează aportului substanțial al managerului actual al Societății, care a consolidat, extins și menținut echipa SA Energocom, prin urmare colectivul SA Energocom este nedumerit și confuz în legătură cu solicitarea privind demiterea lui Victor Binzari. Colectivul SA Energocom își exprimă dezacordul vizavi cu intenția de a revoca persoana cu cea mai consistentă experiență de gestionare a situațiilor de criză, într-o perioadă marcată de provocări fără precedent în sectorul energetic.

Reiterăm angajamentul companiei față de responsabilitățile sale și transparența proceselor decizionale. SA Energocom va continua să acționeze în interesul cetățenilor și al securității energetice a Republicii Moldova, aplicând cele mai bune practici internaționale și utilizând eficient resursele alocate”, au transmis angajații întreprinderii.

Amintim că Victor Parlicov a organizat o conferință de presă pe 5 decembrie, după ce prim-ministrul i-a anunţat demiterea, şi a comunicat despre responsabilitățile Energocom. Fostul oficial afirma că ratarea achizițiilor de gaz în perioada ianuarie-aprilie 2024 a avut un impact semnificativ asupra prețurilor și stocurilor, tarifele de procurare în acea perioadă erau cele mai bune, însă întreprinderea nu a reușit să profite de oportunitățile pieței.

Șeful Executivului a solicitat în dimineaţa de 5 decembrie şi plecarea din funcţie a şefului Energocom, Victor Bînzari, dar și a membrului Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat.

#acuzatii #Bînzari #demisie #Energocom #Parliov

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.