Angajații Energocom îi iau apărarea fostului șef instituției, Victor Bînzari, după ce a fost demis, iar ex-ministrul Energiei l-a acuzat de incompetență. Potrivit unei declarații publicate pe pagina instituției, deciziile luate de conducerea întreprinderii au fost întotdeauna adoptate „în conformitate cu strategiile energetice coordonate cu Ministerul Energiei, pe baza unui dialog instituțional constant”.

În opinia angajaților, declarațiile fostului ministru reprezintă „încercare de a transfera asupra companiei responsabilitatea pentru decizii care depășesc mandatul său operațional”. În același timp, în mesajul publicat se precizează că Energocom a participat activ la toate licitațiile relevante desfășurate pe platformele de tranzacționare regionale, oferind prețuri corelate cu cotațiile pieței din regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ofertele propuse de SA Energocom au respectat cele mai bune practici și prețuri competitive, iar decizia SA Moldovagaz de a nu accepta ofertele avantajoase prezentate de noi se bazează pe prognoze eronate privind evoluția prețurilor. Amânarea deciziilor de achiziție, mizând pe o scădere a prețurilor, nu este imputabilă SA Energocom, ci rezultă din proiecțiile și strategiile elaborate de Ministerul Energiei.

Amintim că anume SA Energocom a fost entitatea cu ajutorul căreia Republica Moldova a făcut față crizelor energetice din 2021 și 2022, evoluția companiei fiind remarcată de experți internaționali, ajungând în topul celor mai mari companii din Sud-Estul Europei.

Toate acestea se datorează aportului substanțial al managerului actual al Societății, care a consolidat, extins și menținut echipa SA Energocom, prin urmare colectivul SA Energocom este nedumerit și confuz în legătură cu solicitarea privind demiterea lui Victor Binzari. Colectivul SA Energocom își exprimă dezacordul vizavi cu intenția de a revoca persoana cu cea mai consistentă experiență de gestionare a situațiilor de criză, într-o perioadă marcată de provocări fără precedent în sectorul energetic.

Reiterăm angajamentul companiei față de responsabilitățile sale și transparența proceselor decizionale. SA Energocom va continua să acționeze în interesul cetățenilor și al securității energetice a Republicii Moldova, aplicând cele mai bune practici internaționale și utilizând eficient resursele alocate”, au transmis angajații întreprinderii.

Amintim că Victor Parlicov a organizat o conferință de presă pe 5 decembrie, după ce prim-ministrul i-a anunţat demiterea, şi a comunicat despre responsabilitățile Energocom. Fostul oficial afirma că ratarea achizițiilor de gaz în perioada ianuarie-aprilie 2024 a avut un impact semnificativ asupra prețurilor și stocurilor, tarifele de procurare în acea perioadă erau cele mai bune, însă întreprinderea nu a reușit să profite de oportunitățile pieței.

Șeful Executivului a solicitat în dimineaţa de 5 decembrie şi plecarea din funcţie a şefului Energocom, Victor Bînzari, dar și a membrului Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat.

#acuzatii #Bînzari #demisie #Energocom #Parliov

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.