Profesorii din Moldova sunt nemulțumiți de salariile pe care le primesc și anunță proteste. Membrii Federației Sindicale a Educației și Științei au adresat o scrisoare președintei Maia Sandu și au anunțat că ar putea desfășura manifestații pe 13 și 19 decembrie, dacă nu vor fi auziți.

Potrivit sindicaliștilor, câștigul salarial mediu lunar brut în trimestrul III al anului 2024 a constituit 14.116,8 lei, pe când în domeniul învățământului a fost de 11.241 de lei. Suma reprezintă 74,4% din salariul mediu în economie, iar diferența este de 2925 de lei sau 25,6%, se arată în calculele efectuate de profesori.

Așadar, cadrele didactice cer șefei statului:

Stabilirea unei valori de referință de 2900 de lei pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de cercetare și de conducere.
Stabilirea unei valori de referință de 2640 de lei pentru cadrele non-didactice.
Achitarea premiului pentru anul 2024 în termenii stabiliți conform art. 21 prim din Legea 270/2018.
Oferirea unui cadru legislativ clar și susținător, care să asigure o creștere constantă și echitabilă a veniturilor în educație, în funcție de nivelul de pregătire, experiență și performanță a cadrelor didactice.
La această etapă, pentru a ajunge la un compromis, propunem să se înceapă negocierile cu + 200 de lei VR pentru personalul non-didactic și +300 lei pentru cadre didactice, științifico-didactice, de cercetare și de conducere. Astfel, valorile de referință ar crește de la 2100 la 2300 pentru personalul non-didactic și pentru colaboratorii OLSDÎ și, respectiv, de la 2300 la 2600 pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de cercetare și de conducere.

Dacă nu vor fi auziți, învățătorii planifică să organizeze manifestații în fața Parlamentului Republicii Moldova, iar angajații din domeniu care nu vor avea posibilitatea să participe la acțiunile organizate în stradă se vor solidariza și vor desfășura manifestații în cadrul instituțiilor unde activează, în pauza mare sau în perioadele stabilite de către comitetele sindicale.

Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării (MEC), dar și șeful instituției, Dan Perciun, nu au comentat deocamdată declarația sindicaliștilor. Redacția Realitatea a solicitat comentariul autorității. Revenim cu alte informații la subiect, pe măsură ce le obținem.

#Maia Sandu #MEC #profesori #protest #Sindicate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.