Autoritățile se pregătesc să aprobe Legea cu privire la veteranii de război, însă se pare că nu pot ajunge la un numitor comun privind mărimea indemnizațiilor pe care le vor acorda acestor categorii de persoane. Proiectul este înregistrat în Parlament încă din iunie 2024, iar autorii au propus ca plata să constituie 40% din salariu minim prognozat pe economie (n. red.: 2000 de lei).

În avizul care urmează să fie aprobat de Guvern cuantumul constituie 10% din salariul mediu lunar prognozat. Plata pentru persoanele rămase cu dizabilități în urma războiului va reprezenta 14% din salariul mediu lunar prognozat.

„Articolul 14 se expune în redacție nouă, din motiv că, la momentul actual membrii familiei veteranilor de război beneficiază de alocație lunară de stat în temeiul Legii nr. 121/2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii din populație, care urmează a fi transpuse în legea nouă.

Suplimentar, având în vedere că cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat este utilizat la determinarea plafonului bazei de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale, precum şi la alte prestaţii de asigurări sociale, se propune calcularea alocațiilor lunare de stat pentru veteranii de război și membrii familiilor acestora în baza salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de gestiune”, se arată în avizul cabinetului de miniștri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă noile reglementări vor fi aprobate, plățile se vor achita începând cu 1 ianuarie 2025. Precizăm că salariul mediu pe economie va constitui 16.100 de lei anul viitor, respectiv veteranii ar urma să beneficieze de alocații lunare în valoare de 1610 lei.

#indemnizatii #aviz #veterani #parlament #Guvern

Șeful poliției iraniene a lansat un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce autoritățile numesc „revolte”, cerându-le să se predea, după reprimarea violentă a protestelor izbucnite în ultimele săptămâni. Anunțul vine în contextul unei ample operațiuni de represiune, soldată cu mii de morți și arestări, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, scrie Digi24.

Declanșată pe 28 decembrie de proteste împotriva costului vieții, mobilizarea a luat un avânt semnificativ pe 8 ianuarie, sfidând deschis Republica Islamică aflată la putere din 1979, pentru a fi urmată de o represiune violentă care, potrivit unor ONG-uri, a provocat mii de morți.

„Tinerii care s-au trezit implicați fără să știe în revolte sunt considerați persoane induse în eroare, nu soldați inamici”, a declarat șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, la televiziunea de stat.

El le-a acordat celor implicați „maximum trei zile” pentru a se preda, asigurându-i că vor fi tratați cu „mai multă clemență”.

Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării au afirmat, la rândul lor, că îi vor „pedepsi decisiv” pe instigatorii „incidentelor teroriste”, într-o declarație comună difuzată la televiziunea de stat.

Agenția de știri iraniană Tasnim a relatat, la sfârșitul săptămânii trecute, că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu protestele, în timp ce grupurile pentru drepturile omului au menționat o cifră de 20.000 de arestări.

Protestele au fost înăbușite printr-o represiune descrisă drept „masacru” de Amnesty International, pe fondul unei întreruperi fără precedent a comunicațiilor, care durează de unsprezece zile. Accesul la internet ar urma să revină treptat la normal în această săptămână, au anunțat autoritățile luni, după o restabilire limitată a accesului duminică.

Cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, potrivit celui mai recent bilanț al ONG-ului Iran Human Rights, citat de United Nations.

Alte estimări, conform organizației, plasează numărul morților la peste 5.000, iar unele chiar până la 20.000. Liderul suprem, Ali Khamenei, a vorbit despre „mii de oameni uciși”, atribuind decesele „răzvrătiților” manipulați de Statele Unite și Israel.