FBI acuză o femeie din Federația Rusă, care locuia în New York și care s-a infiltrat în grupurile de activiști ruși anti-Putin din Statele Unite, că i-a mințit cu privire la contactul ei cu serviciile de informații ruse. Femeia este acuzată că a avut misiunea de a „promova interesele și influența Rusiei în Statele Unite” și de a converti persoane importante din America la „modul de gândire rusesc”, transmite Newsweek.

Nomma Zarubina (34 de ani) a fost recrutată de serviciul federal de securitate (FSB) al Rusiei în decembrie 2020 și a acceptat să ajute agenția de spionaj să „identifice și să dezvolte relații cu potențiale persoane de contact din SUA”.

Rusoaica a primit numele de cod „Alisa” și a rămas în contact cu un agent rus din orașul natal al Zarubinei, Tomsk, până în 2022.

FBI-ul a purtat mai multe „interviuri voluntare” cu Zarubina în legătură cu „relația ei apropiată” cu Elena Branson, o femeie cu dublă cetățenie ruso-americană.

„De ce s-au decis să mă aresteze acum? Este o întrebare bună.”, a spus Zarubina, care s-a apărat spunând că „a fost onestă cu FBI-ul, mai puțin în 2021 și 2023”, când i-a fost „teamă” să spună tot adevărul. „Nu mă ascund și nu fug”, a declarat aceasta.

Zarubina a emigrat în SUA în jurul anului 2016, după ce a absolvit Academia rusă de economie națională și administrație publică, specializându-se în securitate internațională, potrivit The Insider.

La New York, s-a căsătorit cu un american, a făcut un copil și a început să lucreze la centrul cultural rus din oraș (RCNY) ca manager de evenimente, Zarubina fiind cea care organiza marșul anual al „Regimentului nemuritor”.

Centrul a fost fondat de Branson, care a condus în trecut și Consiliul de coordonare a compatrioților ruși din SUA, o organizație oficial independentă, dar care de fapt era subordonată Ministerului rus de Externe și folosită de Kremlin ca un instrument de propagandă.

Nomma Zarubina a rămas în SUA, deși a continuat să zboare în Rusia chiar și după ce războiul din Ucraina a izbucnit în 2022.

Înainte de 2022, conturile Zarubinei de pe rețelele sociale erau pline de fotografii patriotice. S-a pozat în Piața Roșie de la Moscova cu un pulover pe care scrie „Rusia”, a apărut în imagini cu oficiali ruși și a oferit un interviu pentru canalul TV Rusia-1.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agentă #FSB #Rusia #SUA

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.