Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

DOC Profesorii din Moldova anunță proteste: Adresare către Maia Sandu și revendicările pe care le au

09 Dec. 2024, 19:01
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
09 Dec. 2024, 19:01 // Societate //  Realitatea.md

Profesorii din Moldova sunt nemulțumiți de salariile pe care le primesc și anunță proteste. Membrii Federației Sindicale a Educației și Științei au adresat o scrisoare președintei Maia Sandu și au anunțat că ar putea desfășura manifestații pe 13 și 19 decembrie, dacă nu vor fi auziți.

Potrivit sindicaliștilor, câștigul salarial mediu lunar brut în trimestrul III al anului 2024 a constituit 14.116,8 lei, pe când în domeniul învățământului a fost de 11.241 de lei. Suma reprezintă 74,4% din salariul mediu în economie, iar diferența este de 2925 de lei sau 25,6%, se arată în calculele efectuate de profesori.

Așadar, cadrele didactice cer șefei statului:

  • Stabilirea unei valori de referință de 2900 de lei pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de cercetare și de conducere.

  • Stabilirea unei valori de referință de 2640 de lei pentru cadrele non-didactice.

  • Achitarea premiului pentru anul 2024 în termenii stabiliți conform art. 21 prim din Legea 270/2018.

  • Oferirea unui cadru legislativ clar și susținător, care să asigure o creștere constantă și echitabilă a veniturilor în educație, în funcție de nivelul de pregătire, experiență și performanță a cadrelor didactice.

  • La această etapă, pentru a ajunge la un compromis, propunem să se înceapă negocierile cu + 200 de lei VR pentru personalul non-didactic și +300 lei pentru cadre didactice, științifico-didactice, de cercetare și de conducere. Astfel, valorile de referință ar crește de la 2100 la 2300 pentru personalul non-didactic și pentru colaboratorii OLSDÎ și, respectiv, de la 2300 la 2600 pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de cercetare și de conducere.

Dacă nu vor fi auziți, învățătorii planifică să organizeze manifestații în fața Parlamentului Republicii Moldova, iar angajații din domeniu care  nu vor avea posibilitatea să participe la acțiunile organizate în stradă se vor solidariza și vor desfășura manifestații în cadrul instituțiilor unde activează, în pauza mare sau în perioadele stabilite de către comitetele sindicale.

Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării (MEC), dar și șeful instituției, Dan Perciun, nu au comentat deocamdată declarația sindicaliștilor. Redacția Realitatea a solicitat comentariul autorității. Revenim cu alte informații la subiect, pe măsură ce le obținem.

Realitatea Live

18 Aug. 2026, 18:28
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
18 Aug. 2026, 18:28 // Societate //  Realitatea.md

Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.

Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.