Procurorul General, Ion Munteanu, a propus în plenul Parlamentului modificarea legislației pentru a obliga avocații să depună declarații de avere și interese personale, în același mod în care sunt obligați să o facă deputații și procurorii. Declarația a fost făcută în timpul examinării raportului de activitate al Procuraturii, în contextul fraudelor electorale semnalate în cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului republican din 2024.

Propunerea este dur criticată între timp de Uniunea Juriștilor din Moldova, care condamnă declarațiile funcționarului.

„Considerăm că această propunere reprezintă o tentativă gravă de a submina independența profesiei de avocat și de a aduce atingere principiilor fundamentale ale justiției. Avocații sunt pilonii apărării drepturilor și libertăților cetățenilor, iar autonomia lor este esențială pentru garantarea unui proces echitabil. Impunerea unor astfel de obligații este contrară esenței profesiei, odată ce avocații nu sunt reprezentații statutului, ci liberi profesioniști în sectorul justiției.

Cerem factorilor de decizie abținerea de la astfel de propuneri care nici nu au impact pozitiv asupra scopului urmat și respectarea principiilor de independență și imparțialitate care stau la baza profesiei de avocat. Este imperativ ca avocații să își poată desfășura activitatea fără presiuni și ingerințe externe, pentru a asigura o justiție corectă și echitabilă pentru toți cetățenii”, se arată în declarație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, deputatul Lilian Carp anunța că numărul persoanelor obligate să-și declare averea ar putea să crească. Astfel, în listă s-ar putea regăsi persoane cu funcții de conducere în partide, angajați ai autorităților instituțiilor publice aflate la autogestiune, persoane cu funcții de conducere în subdiviziunile din cadrul instituțiilor publice și persoane cu funcții de control în cadrul întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital de stat. Nu s-a menționat nimic despre avocați. Modificările la lege, în opinia lui Carp, ar urma să contribuie la prevenirea și combatere îmbogățirii nejustificate, dar și a conflictelor de interese.

#avocati #declaratii pe avere #Ion Munteanu

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.