Începând cu 16 decembrie 2024, timp de 60 de zile, în Republica Moldova se instituie stare de urgență în domeniul energetic. După ore de dezbateri, majoritatea parlamentară a acceptat solicitarea prim-ministrului Dorin Recean. Proiectul de hotărâre privind declararea stării de urgență a fost votat de 56 de deputați.

Decizia vine în contextul riscurilor la adresa securității energetice a Republicii Moldova și eventualelor efecte de ordin umanitar în stânga Nistrului, potrivit reprezentanților cabinetului de miniștri. Eventuala criză, începând cu 1 ianuarie 2025, ar putea fi generată de sistarea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina, după expirarea acordului de rigoare.

Pe parcursul stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale va putea adopta măsuri urgente pentru a aloca resurse financiare și a coordona acțiunile necesare în vederea asigurării resurselor energetice, dar și a depășirii consecințelor umanitare ale acesteia.

„Această iarnă trebuie să fie ultima iarnă din istoria țării în care să mai putem fi amenințați energetic. Noi am scăpat de șantajul de gaze pe malul drept, iar de cel energetic vom putea scăpa odată cu finalizarea liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești”, a menționat Premierul Dorin Recean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Administrația de la Kiev ar putea să nu accepte prelungirea contractului, în timp ce Moscova sugerează autorităților din Moldova să se înțeleagă cu responsabilii ucraineni. Potrivit fostului ministru al Energiei, Victor Parlicov, asemena mesaj i-a fost transmis la Sankt-Petersburg de către șeful Gazprom, Alexei Miller.

Rusia ne cere să convenim cu Kievul tranzitul gazului. Chișinăul promite să nu admită criză umanitară în Transnistria

Presa regională scrie că la Bruxelles se discută trei scenarii și se estimează eventuale costuri ale asigurării Republicii Moldova cu energie electrică și gaz, dacă nu va fi posibilă livrarea combustibilului albastru din Rusia și procurarea energiei electrice de la Cuciurgan. Resursele financiare necesare adițional, în cazul celui mai pesimist scenariu, ajung la 380 de milioane de euro.

Presa: Cele trei scenarii care sunt analizate la Bruxelles, dacă va fi criză energetică în Moldova

Conform premierului Recean, dacă situația devine critică, în cel mai rău s-ar putea deconecta lumina pentru câteva ore, iar autoritățile se vor reorienta la achiziții de pe piața europeană, dacă nu vor fi posibile furnizările curentului electric din stânga Nistrului.

Autoritățile separatiste de la Tiraspol au instituit pe 11 decembrie stare de urgență în economie. Măsura stipulează că, dacă în regiune nu va fi livrat gaz, exportul energiei electrice se va interzice.

Decretul lui Krasnoselski, redactat peste noapte. Transnistrenii nu interzic livrarea electricității, dacă vor avea gaz

#criza energetică #energie #gaz #lumina #stare de urgenta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.