Curtea Constituțională declară inadmisibilă sesizarea prin care deputații afiliați lui Ilan Șor au solicitat verificarea omisiunii președintelui Republicii Moldova de a emite decretul privind confirmarea guvernatorului unității teritoriale autonome Găgăuzia, Evghenia Guțul, în funcția de membru al Guvernului, transmite IPN.

Sesizarea a fost depusă în luna februarie, de către deputații Marina Tauber, Reghina Apostolova, Denis Ulanov și Vadim Fotescu. Autorii afirmă că, prin hotărârea din 22 mai 2023, Curtea de Apel Comrat a confirmat legalitatea alegerilor guvernatorului Găgăuziei din 14 mai 2023 și a validat mandatul Evgheniei Guțul, care a depus jurământul și a intrat în exercitarea mandatului la 19 iulie 2023. Totodată, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevede că guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcția de membru al Guvernului Republicii Moldova printr-un decret al președintelui Republicii Moldova.

Autorii sesizării susțin că, deși de la intrarea în exercițiul mandatului de guvernator al Găgăuziei de către Evghenia Guțul au trecut mai multe luni, președinta Maia Sandu nu a emis un decret privind confirmarea acesteia în funcția de membru al Guvernului.

În opinia autorilor sesizării, omisiunea de a emite decretul în discuție contravine prevederilor din Constituție, precum și prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curtea Constituțională a constatat că obiectul sesizări nu ține de domeniul jurisdicției constituționale. Interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, în prezenta cauză – a omisiunii de a emite decretul prezidențial, reprezintă o competența a instanțelor de contencios administrativ.

Din aceste motive, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă vreo unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

#Curtea Constitutionala #deputati #sesizare #ȘOR

Meta Platforms a respins acuzațiile formulate de mai multe state americane că ar fi urmărit în mod intenționat să-i facă pe copii dependenți de platformele sale Facebook și Instagram în scopul profitului, la începutul unui proces de referință care ar putea aduce schimbări uneia dintre cele mai populare aplicații la nivel global, relatează miercuri Reuters.

Un grup bipartizan format din 29 de state americane a dat în judecată Meta, solicitând despăgubiri de zeci sau chiar sute de miliarde de dolari, precum și schimbări ale modului în care Meta își desfășoară activitatea.

Patru state care conduc acțiunea, California, Colorado, Kentucky și New Jersey, au acuzat Meta că a conceput Facebook și Instagram pentru a atrage utilizatorii tineri, alimentând anxietatea, depresia și chiar sinuciderea, și inducând în eroare consumatorii cu privire la siguranța platformelor.

Toate cele 29 de state au acuzat Meta că a încălcat legea federală prin colectarea și utilizarea necorespunzătoare a datelor personale ale copiilor.

Experții au estimat că procesul, deschis la tribunalul federal din Oakland, California, care a început marți, reprezintă cel mai mare test juridic de până acum privind efectele rețelelor de socializare asupra tinerilor utilizatori, scrie Agerpres.

Meta și alte companii social media, inclusiv Snap, ByteDance, compania-mamă a TikTok, și Alphabet, compania-mamă a YouTube, se confruntă cu mii de procese intentate de state, municipalități, districte școlare și persoane fizice în legătură cu efectul acestor platforme asupra tinerilor utilizatori.

Megan O’Neill, procuror general adjunct al Californiei, a declarat în fața juriului că modelul de afaceri al Meta urmărea „să atragă utilizatorii, să-i țină cât mai mult timp pe platforme, să le colecteze datele și apoi să ascundă adevărul de populație”.

„A funcționat extrem de bine în cazul copiilor”, a afirmat O’Neill, susținând că Meta „avea nevoie de copii și, în același timp, trebuia să îi convingă pe adulții care aveau grijă de acești copii că platformele sunt sigure”.

Paul Schmidt, avocatul Meta, a declarat că nu există nicio îndoială cu privire la faptul că unii utilizatori de rețele sociale se confruntă cu probleme, dar că cercetările nu au arătat nicio legătură clară între utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și o lipsă a bunăstării.

El a mai spus că Mark Zuckerberg, cofondatorul și directorul general al Meta, împărtășește dorința companiei de a-și îmbunătăți serviciile, ca acestea să nu reprezinte un pericol pentru utilizatori.

Jurații sunt așteptați să emită un aviz consultativ, însă judecătoarea americană Yvonne Gonzalez Rogers va stabili verdictul în cazul răspunderii Meta.