Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererea de revizuire a dosarului în care fostul premier Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă, transmite IPN. Decizia a fost pronunțată la 16 decembrie curent.

Vlad Filat a fost lipsit de imunitatea de deputat în octombrie 2015 și arestat chiar în plenul Parlamentului, după ce omul de afaceri Ilan Şor a depus un autodenunț la Procuratură, declarând că i-ar fi oferit ex-premierului 250 de milioane de dolari și mai multe bunuri, în schimbul unor servicii.

În iunie 2016, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat la nouă ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar în noiembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a menținut pedeapsa. În februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile, pe motiv că ar fi vădit neîntemeiate. Vlad Filat a fost eliberat înainte de termen, ispășind patru din nouă ani de pedeapsă.

În ianuarie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat lipsa publicității în cadrul procesului penal în privința reclamantului. Ca urmare a hotărârii CEDO, Vlad Filat a cerut la CSJ revizuirea dosarului.

Potrivit instanței supreme, decizia CEDO se referă la publicitatea procesului și nu a vizat deficiențe de procedură, ce ar trezi dubii legate de soluția irevocabilă adoptată pe marginea învinuirii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

După hotărârea CSJ, Vlad Filat a scris pe Facebook că a anticipat o astfel de soluție.

„Curtea Supremă de Justiție (Gribincea) a respins cererea mea de revizuire bazată pe hotărârea CEDO, printr-o decizie ilegală, halucinantă, adoptată pe întuneric ca hoții. Urmează să prezint public „dosarul Filat”, motivele și persoanele care nu doresc reexaminarea dosarului meu într-un proces public și aflarea adevărului”, avertizează fostul prim-ministru Vlad Filat.

#cauza penala #condamnare #Curtea Suprema de Justitie #Vlad Filat

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.