Ciclonul Chido a provocat moartea a cel puțin 34 de persoane în Mozambic, în urma unui impact devastator asupra mai multor provincii din țară. Conform Institutului Naţional de Gestionare a Riscurilor şi Dezastrelor din Mozambic, 28 de victime au fost raportate în provincia Cabo Delgado, una dintre cele mai afectate regiuni, în timp ce alte 6 persoane au murit în provinciile Nampula și Niassa, relatează digi24.ro.

Ciclonul, care a lovit duminică provincia Cabo Delgado, a avut un impact sever asupra comunităților locale, iar agențiile internaționale, inclusiv UNICEF, au semnalat gravitatea situației.

Potrivit UNICEF, aproximativ două milioane de oameni trăiesc în această provincie, iar multe case, școli și facilități de sănătate au fost parțial sau complet distruse. „Este nevoie urgentă de sprijin suplimentar”, a transmis organizația.

Comunitățile afectate se confruntă acum cu riscul de a fi izolate, iar autoritățile locale fac apel la ajutor suplimentar pentru a asigura recuperarea rapidă a infrastructurii și pentru a preveni eventuale epidemii, cum ar fi holera sau malaria, care pot apărea după inundațiile provocate de cicloni.

Aceste evenimente climatice extreme sunt o problemă tot mai gravă în sudul Africii, iar riscul de alunecări de teren și inundații continuă să amenințe regiunea. În contextul sezonului cicloanelor din sud-estul Oceanului Indian, care durează din decembrie până în martie, Mozambic, Malawi și Zimbabwe sunt expuse în mod constant la astfel de fenomene meteorologice extreme.

De-a lungul anilor, aceste țări au fost lovite de ciclonuri devastatoare, precum Idai în 2019, care a dus la moartea a peste 1300 de persoane, și ciclonul Freddy din 2023, care a făcut mai mult de 1000 de victime.

Schimbările climatice agravează fenomenul, iar aceste țări, care contribuie într-o măsură minimă la încălzirea globală, sunt cele care suferă cel mai mult din cauza acestor crize umanitare.

De aceea, apelurile pentru mai mult ajutor internațional sunt tot mai frecvente, în timp ce națiunile bogate sunt îndemnate să sprijine măsurile de prevenire și recuperare în regiunile cele mai afectate de schimbările climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ciclon #morți #Mozambic

Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Chișinăul ar putea încheia discuțiile pentru mai mult de 20 de domenii de politici în 2027. Prin comparație, pentru Ucraina sunt stabilite obiective privind finalizarea provizorie a negocierilor în doar șapte domenii. Diferența este evidențiată într-un document al Comisiei Europene, obținut de publicația POLITICO.

Această diferență ar putea duce la o separare tot mai clară a parcursurilor europene ale celor două state, ale căror candidaturi au avansat până acum în paralel. Astfel, Republica Moldova este considerată într-o poziție mai favorabilă pentru a avansa într-un ritm accelerat spre aderarea la Uniunea Europeană.

Totuși, Comisia Europeană nu își asumă un termen concret pentru încheierea negocierilor de aderare nici în cazul Republicii Moldova, nici al Ucrainei.

În cazul Kievului, Bruxelles-ul solicită accelerarea reformelor privind statul de drept. Îndeplinirea cerințelor esențiale în acest domeniu, în prima jumătate a anului 2027, este considerată o condiție pentru încheierea provizorie a negocierilor pe anumite capitole.

Printre domeniile în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor se numără educația și cultura, proprietatea intelectuală, ocuparea forței de muncă și politica socială, politica industrială, cercetarea, relațiile externe, precum și politica externă și de securitate.

Un alt obiectiv al Comisiei Europene este deschiderea, până la sfârșitul anului 2026, a celor două grupuri de negocieri restante pentru Ucraina: clusterul patru, care vizează agenda verde și conectivitatea durabilă, și clusterul cinci, referitor la resurse, agricultură și coeziune.

Precizăm că Republica Moldova se află într-un grup de patru țări pentru care Uniunea Europeană pregătește foi de parcurs, pe care le va prezenta pe 4 noiembrie.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar negocierile oficiale au fost lansate simultan în iunie 2024. În octombrie, cele două state au deschis discuțiile pe domenii care vizează piața internă, competitivitatea și creșterea economică.

Comisia Europeană subliniază că aderarea presupune alinierea legislației și instituțiilor naționale la standardele comunitare în toate cele 35 de domenii de negociere. În cazul Ucrainei, războiul declanșat de Rusia complică suplimentar procesul de reformă și implementarea legislației necesare.