Contractul dintre Ucraina și Rusia pentru tranzitul gazului natural, ce urmează să expire pe 31 decembrie 2024, nu va fi prelungit. Anunțul a fost făcut de președintele rus, Vladimir Putin, în cadrul conferinței sale anuale de presă, marcând astfel o schimbare semnificativă în relațiile energetice care vizează și Republica Moldova, în mod direct – Transnistria.

Vladimir Putin a avertizat că această decizie ar putea avea consecințe asupra consumatorilor europeni, care au fost deja afectați în trecut de întreruperile în livrările de gaze. El a acuzat Ucraina că acționează într-un mod contrar propriilor interese, în ciuda sprijinului oferit de Europa.

În contextul absenței contractului, pierderile financiare pentru Ucraina sunt estimate între 700 și 800 de milioane de dolari anual, sume ce proveneau din tranzitul gazului rusesc. Cu toate acestea, Putin a subliniat că „Gazprom” va rămâne stabil și va găsi soluții alternative.

Rusia intenționează să își crească cota pe piețele globale de gaz natural lichefiat (GNL), despre care dictatorul rus afirmă că va rămâne un produs extrem de căutat. Această strategie vine ca răspuns la încheierea acordului și la modificările din piața energetică.

Decizia finală privind viitorul energetic rămâne încă în incertitudine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze naturale #Gazprom #Ucraina #Vladimir Putin

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.