Codul penal al Republicii Moldova va fi modificat prin agravarea răspunderii penale pentru coruperea electorală și falsificarea rezultatelor votării, în cazurile în care aceste fapte sunt comise în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale. Astfel, persoanele care vor fi implicate în coruperea electorală, acționând în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, vor risca amenzi de la 67.500 de lei la 92.500 de lei sau închisoare de la 4 la 7 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 550.000 de lei, cu privarea dreptului de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani sau cu lichidarea persoanei juridice.

Documentul, votat în prima lectură, a fost elaborat după ce, la sfârșitul lunii noiembrie, Curtea Constituțională a confirmat alegerile prezidențiale desfășurate în acest an, însă a accentuat numărul cazurilor de corupere a alegătorilor raportat de autoritățile de investigație și mijloacele financiare sechestrate. În acest context, Curtea Constituțională a solicitat Parlamentului să îmbunătățească mecanismele legale existente, pentru a preveni și combate corupția electorală.

„În cazul falsificării rezultatelor votării, comisă în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, sancțiunea penală aplicată va fi amendă de până la 92.500 de lei sau închisoare de la 3 la 7 ani. Pentru persoanele juridice, amenda va fi de la 350.000 la 450.000 de lei, cu privarea dreptului de a exercita o anumită activitate de până la cinci ani sau cu lichidarea persoanei juridice”, se arată în document.

Sunt propuse modificări și la Codul contravențional.

„Persoanele vor fi amendate și pentru înregistrarea video a buletinului de vot, nu doar pentru fotografierea acestuia. Totodată, persoanele care vor colecta semnături nefiind autorizate vor fi sancționate cu amenzi de până la 4.500 de lei. În cazul persoanelor fizice cu funcții de răspundere, amenda va ajunge până la 9.000 de lei. Va fi sancționată contravențional mai dur și efectuarea agitației electorale de către organizațiile necomerciale, sindicate, patronate, reprezentanții cultelor religioase sau ai părților lor componente, desfășurat inclusiv în lăcașele de cult, în cadrul perioadei electorale”, menționează Parlamentul în comunicatul emis presei.

La fel, se propune modificarea Legii privind activitatea specială de investigații prin instituirea unui temei suplimentar pentru efectuarea măsurilor speciale de investigații în afara procesului penal. Acest lucru va fi posibil în cazul fenomenului corupției electorale.

Autorii mai propun o serie de modificări la Codul de procedură penală, care au drept scop eficientizarea examinării cauzelor ce vizează infracțiunile de corupție. De exemplu, procurorii vor putea contesta și verifica demersurile de conexare a cauzelor sau atragere a mai multor părți în proces la cererile părților, care, odată admise, duc la creșterea volumului probatoriului și al cauzei, și, respectiv, la tergiversarea examinării judiciare. De asemenea, sunt propuse modificări legislative pentru a evita amânările continue ale ședințelor de judecată și tergiversarea examinării cauzelor din motivul absenței unui avocat de-al inculpatului. Mai exact, în cazul în care inculpatul are mai mulți apărători, lipsa unuia dintre ei nu va fi temei de amânare a ședinței. Documentul mai conține prevederi care se referă la modalitatea de planificare a ședințelor de judecată în care se examinează infracțiuni de corupție electorală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Documentul mai conține modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, Codul electoral, Legea privind partidele politice, Legea privind contracararea activității extremiste.

Documentul urmează a fi propus Parlamentului spre examinare în a doua lectură.

#coruptia electorala #parlament #pedepse

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.