Mișcarea „StopHam”, apărută în 2012 în Republica Moldova, s-a poziționat ca un proiect care încurajează „publicul să înțeleagă și să detecteze problemele rutiere existente în țară” și țintit împotriva grosolăniei pe drumuri, unde șoferii și pietonii au drepturi egale. Atunci, activiștii au declarat că „nu vor admite mutilări sau daune materiale”, doar că, cu un semn special, vor aduce la cunoștința șoferilor și a publicului încălcările depistate. Timpul însă a arătat, că în afară de combaterea bădărăniei, acești băieți au și interes comercial și, se pare, și politic. În goana după vizualizări, aprecieri și abonați pe platformele cu plată, ei caută scandaluri peste tot, uneori nu-i dezgustă nici dezinformare, scrie noi.md.

Nu orice metodă este bună

Potrivit noi.md, publicul a apreciat apariția unei organizații ca StopHam. Dar, cu timpul, a devenit clar, că adesea metodele folosite de activiștii acestei mișcări în combaterea grosolăniei sunt la fel de inacceptabile, ca și comportamentul infractorilor. În ultimii 12 ani, pe internet destul de des au apărut videoclipuri, în care grosolănia, pe care stophamiștii au spus că vor să o combată, a devenit o parte integrantă a propriului lor comportament în comunicarea cu partea opusă.

Da, este un lucru bun să lupți pentru curățenia zonelor pietonale de mașinile parcate, nu există obiecții la asta, dar metodele și atacurile pe care „Stophamiștii” și le-au permis și încă le mai practică, uneori și „atacurile” verbale nejustificate asupra unor persoane fără a cunoaște detaliile cazului, nu pot fi justificate, orice intenții bune ar avea proiectul lor.

Multă lume a aflat despre mișcarea „StopHam” după ce pe internet au apărut videoclipuri scandaloase cu bătăi între reprezentanții organizației și proprietarii mașinilor parcate ilegal, din cauza unui autocolant uriaș lipit pe parbriz cu inscripția „Nu-mi pasă de nimeni. Parchez unde vreau”. Activiștii organizației nu au văzut nimic ilegal în aceste acțiuni, dar de fapt era o încălcare a legii. Conform Regulilor de Circulație, și anume – a prevederii care enumeră lista defecțiunilor și condițiilor în care nu este permisă exploatarea vehiculelor, conducătorului auto îi este interzis să conducă un autoturism, care are instalate obiecte suplimentare sau dacă există ceva ce îi limitează vizibilitatea. Autocolantele uriașe, lipite pe parbrize de stophamiști, blochează vizorul persoanei care conduce vehiculul. Pentru a le elimina, trebuie să cumperi un solvent special sau să duci mașina la o spălătorie auto, iar asta costă bani. Cheltuirea banilor este o pierdere, suportată din cauza prejudiciului cauzat unei persoane fizice. Adică, deteriorarea proprietății altcuiva este huliganism.

În rețea, au apărut videoclipuri cu cea mai obișnuită bădărănie a așa-zișilor „luptători împotriva bădărăniei pe drumuri”, în care aceștia au atacat verbal și au umilit o femeie cu un copil, pentru că a parcat în locul nepotrivit. Umilirea verbală nu s-a oprit nici după ce femeia și-a cerut scuze. S-ar părea, activiștii văd pentru prima dată această persoană. Da, a încălcat. Dar puteți explica calm, puteți avertiza că riscă amenzi și puteți oferi șansa de a corecta greșeala. În cazurile de comportament agresiv al șoferului, puteți chema poliția, pentru ca ea să-și îndeplinească atribuțiile directe – să pună amenda.

Vinovat fără vină

Cum se vede, acești băieți au o viziune distorsionată asupra modului de a eradica bădărănia de pe drumuri, și a modului de a lupta cu cei ce nu respectă RCR. Uneori chiar se complac în rolul de „luptători împotriva bădărăniei”, își permit să facă acuzații nefondate la adresa agenților economici și a antreprenorilor, care contribuie direct la amenajarea Chișinăului. Așa, de exemplu, cum a fost recent pe Calea Ieșilor, 10, în fața clădirii unde se află birourile mai multor companii, inclusiv ale Societății DAAC Hermes grup, o pizzerie și alte organizații.

În ultimul timp, reprezentanții mișcării StopHam au vizitat de mai multe ori această adresă, deoarece acolo mașinile stau parcate liber pe trotuar. Asta a văzut un membru al organizației, Alexandr Ciolac, în octombrie, 2024. Și l-a învinuit de acea dezordine pe acționarul și președintele DAAC Hermes, Vasili Chirtoca. Din spusele lui Ruslan Beschieru, șeful serviciului de securitate al companiei menționate, împreună cu Oleg Macari, șeful serviciului juridic, el a vorbit cu activistul nemulțumit de la StopHam și i-a explicat într-un limbaj accesibil, cu demonstrarea planului eliberat de Fondul Național de geo-date, că trotuarul pe care au fost parcate ilegal mașinile este proprietatea municipalității, cu care DAAC Hermes nu are nimic în comun și, prin urmare, nu are dreptul să facă acolo ordine și să stabilească un regulament propriu.

I-a arătat activistului ”StopHam” harta terenului adiacent blocului, care este proprietatea privată a companiei, și i-a explicat, că amenajarea parcării pe acest teren va începe imediat după ce municipalitatea va finaliza lucrările planificate de amenajare a trotuarului și va permite reconstrucția teritoriului respectiv. Părea că problema a fost rezolvată, că au fost puse toate punctele pe ”i”. Dar n-a fost să fie.

La începutul lunii decembrie, „Stophamiștii” au sosit din nou la adresa menționată mai sus, pentru a verifica dacă au fost îndeplinite instrucțiunile lor, date conducerii unei companii respectate în țară. De data aceasta, un alt stophamist, Iurii Sacalî, a venit la Calea Ieșilor, 10, și în timpul raidului, numele omului de afaceri Vasile Chirtoca a fost din nou rostit într-un context negativ. De parcă nu ar fi existat explicațiile cui aparține trotuarul, cine este responsabil de ordinea lucrurilor acolo, cine trebuie să amenajeze această zonă. Nedorind să intre în fondul problemei, să-și dea seama cum stau lucrurile cu adevărat, activistul a vorbit în fața camerei.

„Acum o lună aici a fost Sașa (Alexandr Ciolac. – nota aut.) și a discutat cu administrația persoanei care deține această clădire, Vasili Chirtoca. Acestea-s suprafețele lui. Reprezentanții lui au venit și au povestit că Vasili Chirtoca este un cetățean foarte responsabil, că el este pentru ordine, că îi place ordinea, și că aici neapărat vor avea loc schimbări. Dar, cum vedeți, a trecut o lună, nimic nu s-a făcut. Nici măcar nu au instalat conuri mobile pentru a menține ordinea. Adică, este una să spui multe în fața camerei: „Da, noi avem responsabilitate, noi vrem să facem, Vasea este foarte responsabil. Va fi ordine aici!”. Și e altceva să vezi aici una și aceiași în fiecare zi. A trecut o lună, schimbări nu-s. Poate că Vasili nu este chiar așa de responsabil, din moment ce nu s-au făcut schimbări vizibile într-o lună? Ați fi putut instala cel puțin bariere temporare, pentru a împiedica orice mașini să ajungă aici. Și după aceea să rezolvați niște chestiuni cu documentele”, a spus Iurii Sacalî, fără să-i treacă prin minte că acuză un antreprenor, a cărui companie nu are nicio legătură cu trotuarul și, prin urmare, nu are dreptul să instaleze bariere.

Toate merg conform planului

Trotuarele se află în proprietatea municipiului Chișinău, ceea ce înseamnă că responsabilitatea pentru amenajarea lor revine preturii sectorului Buiucani, care deservește inclusiv și această stradă. Vasile Moroi, pretorul sectorului Buiucani, pe la mijlocul toamnei le-a spus acelorași „Stophamiști”, în fața camerei de luat vederi, că „Primăria Chișinău preconizează să efectueze lucrările de amenajare a trotuarului de pe strada Calea Eșilor,10 în cadrul reparației capitale a acestei artere rutiere. Calea Ieșilor, precum știți, este în reparație capitală. Urmează să organizăm o bandă evidențiată, a explicat pretorul V. Moroi. La începutul acestui an, pentru Calea Ieșilor a fost elaborat un proiect dendrologic, s-au plantat copaci pe toată strada, ne-a mai rămas doar o porțiune de trotuar pe Calea Ieșilor, 10. Facem găuri în trotuar, vom planta copaci și vom mai avea de amenajat trei intrări de pe carosabil în curți. Și cu aceasta finalizam complet reparația capitală a străzii Calea Ieșilor”.

E de remarcat că, renovarea străzii Calea Ieșilor, a început nu pentru că „Stophamiștii” și-au îndesit vizitele pe adresa menționată, dar pentru că Primăria capitalei și pretura sectorului Buiucani au lucrat foarte mult în ultimii ani pentru a reconstrui străzile Chișinăului, inclusiv Calea Ieșilor. Agenții economici, în special compania DAAC Hermes, care a amenajat zonele din preajma centrului comercial Solaris, a centrelor auto Jaguar Land Rover și Jeely-Scoda, contribuie mult la amenajarea străzii Calea Ieșilor. Lucrările continuă și anul acesta – repararea trotuarelor, lucrările de construcție la Taxi-service.

În ultimii ani, datorită muncii în comun a primăriei și a businessului, strada Calea Ieșilor s-a schimbat și a devenit una dintre cele mai frumoase în capitală. Compania DAAC Hermes a explicat portalului noi.md, că teritoriul dintre trotuar și oficiu, spre deosebire de alte locuri descrise mai sus, aparține nu doar acestui agent economic, ci și orașului.

Pentru a face ordine în problema parcării în acest loc, a fost necesar un plan de lucru comun cu pretura, care a fost elaborat în prima jumătate a anului 2024, mult înainte de apariția activiștilor de la StopHam. Acest plan include lucrări de delimitare a trotuarului în așa fel, ca să fie imposibilă parcarea, și aceste lucrări vor fi realizate pe bani municipali. Iar lucrările de reconstrucție și amenajare a teritoriului adiacent clădirii administrative a companiei „Pielart” vor fi efectuate de agentul economic. Primăria capitalei a planificat să finalizeze volumul de lucrări spre finele anului curent, iar compania DAAC Hermes – în anul 2025.

Toate de dragul hype, like-urilor și banilor

Adică, există un plan elaborat în comun, care se implementează treptat, însă activiștii organizației obștești „StopHam” nu s-au obosit să caute informații despre aceasta, da au început să împroaște cu noroi nu numai autoritățile orașului, ci și o companie respectată în țară, care investește mulți bani în dezvoltarea economiei naționale, plătește impozite de sute de milioane de lei și creează anual zeci (uneori sute) de locuri de muncă.

Conducerea DAAC Hermes își pune o întrebare logică:

„Cu ce drept activiștii StopHam își permit să denigreze fără motiv o companie, care are peste 90 de mii de acționari și legături internaționale extinse, și pe acționarul și președintele ei? Cine le-a dat acest drept? De ce conducerea companiei ar trebui să le dea socoteală, iar dacă refuză să facă acest lucru să fie expusă într-o lumină proastă în niște videoclipuri cu conținut ce nu corespunde adevărului? Această informație distorsionată este urmărită de mii de abonați ai mișcări date, pe toate platformele sociale – YouTube, Tik-Tok, Instagram, Вконтакте, iar unii oameni îi cred pe acești activiști, care se poziționează ca luptători împotriva încălcărilor, bădărăniei, răului și altor fenomene rele. La sugestia acestor activiști obștești, scade încrederea oamenilor în antreprenorii, care fac mult pentru țară și, printre altele, pentru amenajarea capitalei. Apare întrebarea: ce-i asta – grijă pentru binele orașului (dar și fără ei se fac toate) sau o comandă? Dacă da – a cui? Dacă nu este o comandă, atunci poate că băieții fac ceva greșit, și ar trebui să-și caute o altă ocupație?”

Se creează impresia fermă, că activiștii moldoveni de la „StopHam” au nevoie de hype, scandaluri și conflicte, pentru că acest tip de conținut primește cel mai mare număr de vizualizări, și nu urmăresc prevenirea criminalității. Aruncați o privire asupra profilurilor acestora pe YouTube, TikTok, Instagram, Вконтакте – au zeci de mii de abonați, sute de mii de vizualizări, ceea ce înseamnă că au venituri bune din publicitate. Da pentru a avea și mai mulți abonați și vizualizări, scandalurile trebuie să fie permanente. Astfel, prin înșelăciune și manipulări, se fac ratinguri și se obțin bani, chipurile pentru o cauză dreaptă. În speranța că nimeni nu va verifica cum stau lucrurile în realitate.

Să rezumăm: există o companie producătoare cu legături internaționale extinse, în care muncesc peste 2.500 de angajați, care transferă anual peste 300,0 milioane de lei la bugetele de toate nivelurile și a fost de multe ori recunoscută drept „cel mai bun contribuabil din țară”, și există niște bădărani, care fac bani pe calomnierea acestei companii și îi provoacă daune. Cum se vede, acești băieți îi tratează astfel și pe alți reprezentanți ai businessului moldovenesc. Din spusele unuia dintre conducătorii companiei, aceștia iau în considerare problema urmăririi judiciare a acestor persoane fizice, care în mod evident își depășesc atribuțiile și și-au arogat dreptul de a judeca oameni nevinovați, care lucrează în folosul țării și al societății moldovenești, și o fac calm timp de 35 de ani, fără a vorbi permanent despre aceasta în mass-media și internet.

Teritoriul aferent centrului auto „Jeely -Skoda”

Teritoriul aferent centrului auto „Jaguar Land Rover”

Teritoriul aferent centrului auto „Jeely -Skoda”

Lucrări de construcție la Taxi-service

Teritoriul aferent salonului auto „Mazda”

Teritoriul aferent centrului comercial „Solaris”

Teritoriul aferent „Pielart”

Reconstrucția trotuarului de pe Calea Ieșilor, 10

Trotuarele de pe strada Calea Ieșilor au fost renovate în anul 2024

#agent economic #conflict #StopHam

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.