Republica Moldova se confruntă cu o problemă gravă legată de risipa alimentară, care generează pierderi economice semnificative și amplifică inegalitățile sociale, transmite BANI.MD. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, mii de tone de produse alimentare sunt aruncate anual, în timp ce peste un milion de moldoveni trăiesc sub pragul sărăciei absolute.

„În prezent, observăm o tendință ușoară de reducere a risipei alimentare, dar problema rămâne majoră. Alimentele aruncate ar putea hrăni persoanele aflate în dificultate”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 20 decembrie.

În anul 2024, fiecare moldovean risipeste, în medie, 71 kg de alimente anual, iar pentru 2025 se estimează un nivel de 70 kg/persoană. În total, în acest an, circa 180.000 de tone de alimente – echivalentul a 3.000 de vagoane marfare – vor ajunge la gunoi.

Deși există inițiative precum Banca de Alimente, care recuperează o mică parte din alimentele aruncate (aproximativ 0,15% sau 260 de tone anual), acestea rămân insuficiente pentru a combate problema în mod eficient.

Potrivit sursei citate, între 2020 și 2024, prețurile alimentelor au crescut cu 76,5%, cea mai mare creștere din ultimele două decenii. Cu toate acestea, moldovenii continuă să arunce o cantitate semnificativă de alimente.

Statisticile arată că 39,7% din veniturile gospodăriilor moldovenești sunt alocate alimentelor, al doilea cel mai ridicat procent din Europa, după Ucraina (42%). Categoriile cu venituri mai reduse din mediul rural cheltuie până la 56,1% din veniturile lor pe alimente, comparativ cu 53,1% în mediul urban. Această pondere arată gradul de sărăcie avansat al țării și necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea risipei și sprijinirea celor vulnerabili.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La nivel global, țările dezvoltate înregistrează nivele ridicate ale risipei alimentare: în America de Nord, risipa per capita este de 280-300 kg anual, în timp ce în Republica Moldova este de 71 kg.

„Creșterea bunăstării nu ar trebui să însemne o creștere a risipei alimentare”, a concluzionat Ioniță, subliniind necesitatea unor politici mai eficiente și a unei conștientizări sporite pentru reducerea pierderilor alimentare.

Valoarea estimată a produselor alimentare risipite va atinge 22,3 miliarde de lei în 2025, dintre care 7,6 miliarde vor reprezenta alimente cumpărate și aruncate de populație.

#moldoveni #risipa alimentara #venituri

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.