Republica Moldova se confruntă cu o problemă gravă legată de risipa alimentară, care generează pierderi economice semnificative și amplifică inegalitățile sociale, transmite BANI.MD. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, mii de tone de produse alimentare sunt aruncate anual, în timp ce peste un milion de moldoveni trăiesc sub pragul sărăciei absolute.

„În prezent, observăm o tendință ușoară de reducere a risipei alimentare, dar problema rămâne majoră. Alimentele aruncate ar putea hrăni persoanele aflate în dificultate”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 20 decembrie.

În anul 2024, fiecare moldovean risipeste, în medie, 71 kg de alimente anual, iar pentru 2025 se estimează un nivel de 70 kg/persoană. În total, în acest an, circa 180.000 de tone de alimente – echivalentul a 3.000 de vagoane marfare – vor ajunge la gunoi.

Deși există inițiative precum Banca de Alimente, care recuperează o mică parte din alimentele aruncate (aproximativ 0,15% sau 260 de tone anual), acestea rămân insuficiente pentru a combate problema în mod eficient.

Potrivit sursei citate, între 2020 și 2024, prețurile alimentelor au crescut cu 76,5%, cea mai mare creștere din ultimele două decenii. Cu toate acestea, moldovenii continuă să arunce o cantitate semnificativă de alimente.

Statisticile arată că 39,7% din veniturile gospodăriilor moldovenești sunt alocate alimentelor, al doilea cel mai ridicat procent din Europa, după Ucraina (42%). Categoriile cu venituri mai reduse din mediul rural cheltuie până la 56,1% din veniturile lor pe alimente, comparativ cu 53,1% în mediul urban. Această pondere arată gradul de sărăcie avansat al țării și necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea risipei și sprijinirea celor vulnerabili.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La nivel global, țările dezvoltate înregistrează nivele ridicate ale risipei alimentare: în America de Nord, risipa per capita este de 280-300 kg anual, în timp ce în Republica Moldova este de 71 kg.

„Creșterea bunăstării nu ar trebui să însemne o creștere a risipei alimentare”, a concluzionat Ioniță, subliniind necesitatea unor politici mai eficiente și a unei conștientizări sporite pentru reducerea pierderilor alimentare.

Valoarea estimată a produselor alimentare risipite va atinge 22,3 miliarde de lei în 2025, dintre care 7,6 miliarde vor reprezenta alimente cumpărate și aruncate de populație.

#moldoveni #risipa alimentara #venituri

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.