Ziua terestră, măsurată în mod precis la 24 de ore, este standardul după care ne ghidăm viețile. Totuși, un nou studiu sugerează că acest ciclu aparent constant ar putea fi influențat de procese misterioase din centrul Pământului. Cercetătorii de la ETH Zürich din Elveția au descoperit că fluctuațiile din nucleul lichid al planetei noastre ar putea modifica ușor durata zilelor, ridicând întrebări serioase despre stabilitatea rotației planetei.

Un Pământ instabil sub un ceas aparent perfect

Deși ne bazăm pe precizia timpului pentru a ne organiza activitățile zilnice, rotația Pământului nu este la fel de exactă cum am putea crede. Planeta noastră se deplasează cu o viteză amețitoare de 107.000 km/h în jurul Soarelui și este influențată de atracția gravitațională exercitată de Lună. Aceste forțe externe, alături de procesele interne din nucleu, contribuie la fluctuații minuscule între lungimile zilelor.

Cercetătorii au observat că variațiile pot fi explicate de mai mulți factori cunoscuți, cum ar fi schimbările volumului de apă și gheață, mișcarea crustei terestre după topirea ghețarilor sau atracția Lunii. Cu toate acestea, pe parcursul mileniilor, fluctuațiile inexplicabile de câteva milisecunde au ridicat semne de întrebare.

Nucleul lichid al Pământului, suspect principal

Echipa de geofizicieni de la ETH Zürich a identificat o posibilă cauză pentru aceste schimbări subtile: mișcările din nucleul lichid de fier al Pământului. Această masă fluidă, aflată sub manta, poate influența rotația planetei prin procese magnetohidrodinamice complexe.

Fluctuațiile observate includ o variație de 2-3 milisecunde pe parcursul decadelor și o alta, mai puțin însemnată, de 3-4 milisecunde la intervale de aproximativ 1.000 de ani. Cercetătorii sugerează că acestea ar putea fi rezultatul mișcărilor din limita dintre nucleu și manta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O cercetare meticuloasă

Pentru a verifica această ipoteză, oamenii de știință au analizat date istorice despre eclipselor solare și ocultările lunare, unele datând până în 720 î.Hr. Cu ajutorul unor rețele neuronale artificiale și al datelor moderne despre câmpul magnetic al Pământului, cercetătorii au modelat influențele externe, precum topirea ghețarilor și redistribuirea apei, eliminându-le din ecuație pentru a izola semnalul generat de nucleu.

Descoperiri tulburătoare

Rezultatele arată că modificările maselor de apă și gheață au avut un impact mult mai mic decât se credea anterior. Pe de altă parte, modelul propus pentru mișcările din nucleul lichid al Pământului este consistent cu fluctuațiile observate.

Deși aceste rezultate oferă indicii valoroase, misterul nu este complet elucidat. Echipa subliniază necesitatea unor modele fizice mai complexe și a unor date suplimentare pentru a înțelege pe deplin procesele interne care influențează rotația planetei.

Ce înseamnă aceste descoperiri pentru viitor

Deși fluctuațiile identificate sunt extrem de mici și nu afectează imediat viața de zi cu zi, aceste descoperiri deschid drumul pentru o mai bună înțelegere a dinamicii interne a Pământului. Cercetătorii atrag atenția asupra faptului că procesele din nucleu pot avea implicații mai largi asupra câmpului magnetic al planetei și chiar asupra climei globale.

Studiul realizat de cercetătorii de la ETH Zürich sugerează că ceva ascuns în centrul Pământului ar putea avea un impact subtil, dar semnificativ, asupra duratei zilelor. Această descoperire ridică noi întrebări despre mecanismele interne ale planetei noastre și subliniază nevoia unor cercetări mai aprofundate.

Publicat în jurnalul Geophysical Research Letters, acest studiu marchează un pas important spre înțelegerea proceselor complexe care modelează lumea în care trăim.

#cercetare #clima #Pamant #studiu

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.