Suedia, Finlanda, Norvegia și Danemarca și-au instruit cetățenii (prin e-mail și mesaje) cu privire la ce au de făcut în ipoteza unei invazii ruse. Tunelurile și buncărele sunt pregătite să primească populația.

Nordicii sunt deja la curent cu privire la ce trebuie să aibă în vedere. „Apă, morcovi, iod: faceți provizii pentru 72 de ore”, titrează publicația italiană Corriere.it, care scrie că Finlanda pare să smulgă spațiu din măruntaiele pământului, pentru a se adăposti de iarnă, dar și de un posibil inamic.

Începând cu anii 1950, prin lege, fiecare bloc și fiecare clădire de birouri din Finlanda trebuie să aibă un buncăr. Motivul: țara are o graniță de 1 340 de kilometri cu Rusia și a purtat trei războaie sângeroase între 1918 și 1944, care au costat-o 120 000 de morți – dintr-o populație de aproximativ 3,5 milioane la acea vreme – și 10% din teritoriul său.

Războiul din Ucraina a reactivat temerile finlandezilor. Ministerul de Interne a numărat 5 000 numai în capitală și 50 500 răspândite în întreaga țară, suficiente pentru a oferi adăpost imediat pentru 4,8 din cele 5,5 milioane de locuitori.

În Danemarca, de exemplu, Agenția pentru gestionarea situațiilor de urgență a trimis în iunie un e-mail tuturor rezidenților adulți pentru a le oferi instrucțiuni cu privire la cantitatea de pături, alimente, apă – trei litri de persoană – și medicamente pe care ar trebui să le aibă acasă pentru a face față unei crize bruște.

„Dacă puteți rezista timp de trei zile pe cont propriu, autoritățile se vor putea dedica stabilizării situației”, se arată în anunț, potrivit adevarul.ro.

În Suedia, oamenii au primit, la mijlocul lunii noiembrie, o broșură – intitulată „În caz de criză sau război”, distribuită în 5 milioane de exemplare – cu informațiile necesare pentru a se pregăti și a depăși un conflict sau o criză bruscă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima ediție datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apoi a fost actualizată în timpul Războiului Rece și ultima dată în urmă cu șase an, iar recent Guvernul de la Stockholm a decis să publice o nouă versiune din cauza a ceea ce a numit „o deteriorare a securității”, ceea ce a determinat dublarea numărului de pagini.

Cetățenilor li se recomandă să se aprovizioneze cu cartofi, varză, morcovi și ouă, precum și cu conserve de sos bolognese și pungi de supă de afine pentru a supraviețui 72 de ore.

#invazie rusă #ipoteza #Țările scandinave

Administrația Națională a Drumurilor a lansat licitația pentru elaborarea studiilor de fezabilitate necesare reparației capitale și reconstrucției a două sectoare ale drumului magistral M3 Chișinău–Comrat–Giurgiulești–frontiera cu România, cu o lungime totală de aproape 49 de kilometri, scrie Bani.md.

Primul tronson are 37 de kilometri, între km 7,35 și km 44,35, și pornește din apropierea municipiului Chișinău, trecând prin zona localităților Băcioi, Străisteni, Horești, Răzeni și Sagaidacul Nou, până la intrarea în Porumbrei. Al doilea sector are 11,83 kilometri, între km 70,50 și km 82,33, și se află în apropierea orașului Cimișlia, în direcția localității Ciucur-Mingir.

Studiile vor include cercetări de teren, ridicări topogeodezice, investigații geotehnice și hidrologice, studii de trafic, precum și expertizarea stării actuale a drumului, podurilor și podețelor. Totodată, va fi evaluat impactul viitoarelor lucrări asupra mediului.

Documentația elaborată în urma studiilor va sta la baza etapelor următoare de proiectare și, ulterior, a lucrărilor de reparație capitală și reconstrucție a celor două sectoare.

Valoarea estimată a contractelor pentru serviciile de proiectare este de 11,07 milioane de lei, inclusiv TVA, bani alocați din Fondul Rutier. Companiile interesate își pot depune ofertele până la 2 octombrie 2026, ora 10:00.