În ianuarie 2025, va avea loc cea de-a 80-a comemorare a eliberării lagărului de la Auschwitz. Totuși, dacă prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu va decide să participe la ceremonie, el riscă să fie arestat pe baza unui mandat emis de Curtea Penală Internațională (CPI), scrie The Jerusalem Post, potrivit news.ro.

Viceministrul polonez de Externe, Wladyslaw Bartoszewski, a declarat că, în cazul în care Netanyahu ajunge în Polonia, autoritățile vor aplica mandatul de arestare emis de CPI, conform obligațiilor Poloniei față de această instituție.

În urmă cu aproape cinci ani, în timpul pregătirilor pentru comemorarea de la Ierusalim din 20 ianuarie 2020, care marca 75 de ani de la eliberarea Auschwitz, zeci de lideri mondiali erau așteptați la eveniment.

Totuși, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat că nu va participa, deoarece nu i s-a permis să țină un discurs. În locul său, discursurile principale au fost susținute de vicepreședintele american Mike Pence, președintele rus Vladimir Putin și președintele german Frank-Walter Steinmeier.

Pentru Duda, această decizie de a nu-i permite să vorbească a fost mai mult decât o jignire diplomatică, considerând-o „o denaturare a adevărului istoric” și o negare a dreptului său de a onora victimele poloneze ale Holocaustului.

Comemorarea este de obicei un eveniment de stat de amploare, însă oficialii israelieni nu au confirmat încă dacă Netanyahu va putea participa. De asemenea, prezența președintelui Isaac Herzog pare puțin probabilă. Ministrul Educației Yoav Kish va fi, probabil, singurul reprezentant al Guvernului israelian la eveniment.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim, în noiembrie, CPI i-a pus sub acuzare pe Netanyahu și pe fostul ministru al Apărării Yoav Gallant pentru crime de război în Gaza. Conform CPI, statele semnatare ale Statutului de la Roma sunt obligate să execute ordinele de arestare emise de instanța internațională.

#Auschwitz #Netanyahu #Polonia

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.