Un cablu electric submarin între Finlanda și Estonia a încetat să funcționeze, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de incidente similare din Marea Baltică.

Arto Pahkin, șeful de operațiuni al rețelei finlandeze de electricitate, Fingrid, a declarat pentru postul public de televiziune Yle că nu se poate exclude sabotajul în acest caz.

La rândul său, prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a spus că defectarea cablului nu a afectat aprovizionarea cu energie electrică a țării. Fingrid a declarat că fluxul de energie prin cablul EstLink 2, care trimite electricitate în Estonia, a fost întrerupt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luna trecută, două cabluri de telecomunicații din Marea Baltică au fost, de asemenea, tăiate. Cablul Arelion care leagă insula suedeză Gotland de Lituania a fost deteriorat la începutul zilei de 17 noiembrie. Cablul C-Lion 1, care leagă Helsinki de portul german Rostock, a fost tăiat la sud de insula suedeză Oland a doua zi.

Suspiciunile au căzut asupra navei chineze Yi Peng 3, care, conform site-urilor de urmărire, a navigat pe deasupra cablurilor în momentele în care acestea au fost secționate.

Gazoductele Nord Stream 1 și 2, distruse de explozii submarine în septembrie 2022

Dincolo de elementele care indică implicarea Chinei în acte de sabotaj în zona Mării Baltice, se profilează, de asemenea, pista rusească: oficialii europeni suspectează că mai multe dintre evenimentele în urma cărora au fost afectate cabluri și conducte subacvatice au legătură cu invazia Rusiei în Ucraina. Moscova a respins orice implicare, calificând suspiciunile drept „absurde” și „ridicole”.

Tensiunile au crescut în zona Mării Baltice de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. Mai multe explozii subacvatice au distrus în septembrie 2022 gazoductele Nord Stream care transportau gaz rusesc către Europa.

Cauza exploziilor nu a fost încă stabilită, deși Rusia a acuzat Occidentul pentru sabotaj, iar o publicație americană a scris că operațiunea a fost derulată de Ucraina.

#Estonia #explozii submarine #Finlanda #Nord Stream

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.