Oficiali din Parlamentul azer cer Kremlinului să adreseze scuze, după tragedia de la Aktau. Deși unii funcționari susțineau anterior că așteaptă finalizarea anchetei, pentru a se expune, deputatul Rasim Musabekov a menționat, citat de Meduza, că implicarea trupelor lui Putin nu mai poate fi contestată.

Se întâmplă după ce Euronews și Reuters au scris, cu referire la oficiali din cadrul cabinetului de miniștri de la Baku, că în preajma aeronavei ar fi explodat o rachetă a sistemului de protecție aeriană.

„Avionul a fost doborât pe teritoriul Rusiei, pe cerul deasupra orașului Groznîi. Și este imposibil să negi acest lucru. Cei care au comis acest lucru trebuie să fie urmăriți penal, trebuie plătite despăgubiri pentru decese și victime. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci relațiile, desigur, se vor schimba”, a precizat Musabekov.

Între timp, compania aeriană națională din Israel, El Al, a sistat zborurile spre Rusia pentru o săptămână. Operatorul Qazaq Air din Kazahstan a sistat ursele spre Ekaterinburg, iar Azerbaidjan Airlines – spre șapte orașe rusești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că miercuri, 25 decembrie, un avion cu peste 60 de persoane la bord s-a prăbușit în Aktau, Kazahstan. Oficial, aeronava redirecționată din Groznîi, Cecenia, din cauza ceții. Versiunile preliminare, anunțate de către autoritățile locale, ar fi că aeronava s-ar fi întâlnit cu un stol de păsări și că ar fi explodat o butelie cu oxigen. Urmare a catastrofei aviatice, 38 de oameni au murit, iar 29 de supraviețuitori au avut nevoie de ajutor medical.

Ulterior, Euronews și Reuters au scris că au confirmări din surse oficiale azere că tragedia s-ar fi întâmplat din cauza unui obuz rusesc.

În 2014, în regiunea Donețk, ocupată de forțe militare ale Kremlinului, s-a prăbușit un avion Malaysia Airlines, lovit de o rachetă rusească. Cele 298 de persoane aflate la bord au decedat.

În 2020, la Teheran, un avion ucrainean cu 176 de persoane la bord a fost lovit de două rachete. Toți pasagerii și membrii echipajului s-au stins din viață în urma accidentului aviatic.

#Aktau #avion #Kremlin #prabusire #scuze

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.