A murit cel mai longeviv președinte al Statelor Unite ale Americii. Jimmy Carter a încetat din viață duminică, 29 decembrie, la vârsta de 100 de ani.

Fostul fermier a trăit mai mult decât orice alt președinte american din istorie și și-a sărbătorit cea de-a 100-a aniversare în luna octombrie, transmite G4media.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Democratul a fost președinte din 1977 până în 1981, o perioadă marcată de crize economice și diplomatice. După ce a părăsit Casa Albă cu o cotă de popularitate scăzută, reputația sa a fost restabilită prin activitatea umanitară care i-a adus Premiul Nobel pentru Pace.

Fost cultivator de arahide şi guvernator al statului Georgia, Jimmy Carter a fost ales preşedinte în anul 1976, în ”siajul” războiului din Vietnam şi al scandalului Watergate, un dosar de spionaj politic care l-a costat funcţia pe preşedintele republican Richard Nixon. Carter a deţinut un singur mandat, republicanul Ronald Reagan învingându-l în scrutinul prezidenţial din 1980.

Potrivit sursei citate, după plecarea sa de la Casa Albă, Carter a creat în anul 1982 o fundaţie pentru promovarea dezvoltării, sănătăţii şi soluţionării conflictelor din întreaga lume. În 2002, el a primit premiul Nobel pentru pace, în special pentru ”eforturile neobosite consacrate găsirii de soluţii paşnice la conflicte internaţionale”.

Din cauza problemelor de sănătate, el s-a retras în ultimii ani din viaţa publică şi nu a avut decât rare apariţii, cum a fost la finalul lui 2023 cu ocazia omagiului naţional adus soţiei sale Rosalynn, decedată la vârsta de 96 de ani.

#deces #Jimmy Carter #președinte SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.