Angajatorii din stânga Nistrului vor putea micșora numărul de zile sau ore lucrătoare, în contextul crizei energetice provocate de sistarea livrărilor de gaz rusesc în Transnistria. Într-un document semnat de Vadim Krasnoselski se arată că întreprinderile din regiune vor plăti, în asemenea situații, lefuri direct proporționale volumului de muncă efectuat sau orelor în care persoana s-a aflat la serviciu, dar nu mai mici decât salariul minim.

Companiile și întreprinderile vor putea ignora unele prevederi ale așa-numitului cod al muncii din zona separatistă a Republicii Moldova și vor putea decide unilateral instituirea măsurii, până la ridicarea stării de urgență în Transnistria. Mai exact, acordul muncitorilor, în cazul modificării programului de lucru, nu va fi solicitat. Remunerarea pentru ei se va stabili de minim 1809 ruble transnistrene sau nu va fi mai mică decât minimul de existență, în funcție de domeniul de activitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Subsidiile pe care separatiștii le acordă familiilor tinere, pentru procurarea locuințelor, nu se vor oferi temporar. Totodată, serviciile publice ar putea fi paralizate. Reglementările introduse stabilesc că eliberarea actelor se poate face cu abateri de la termenul stabilit de așa-numita legislație din regiunea autoproclamată, cu excepția cazurilor când se eliberează documente de identitate și stare civilă.

Transnistrenii ar putea fi limitați și la informație. Ar putea fi limitată activitatea agenților economici care transmit unde radio, cu excepția celor controlate de către autoritățile de la Tiraspol, care difuzează programe informative.

Krasnoselski Măsuri Stare d… by Realitatea.md

De pe 1 ianuarie 2025, Gazprom nu va mai livra gaz în regiunea transnistreană. Gigantul rus a notificat deja Moldovagaz despre decizie, iar Chișinău a calificat de prim-ministrul Dorin Recean drept „armă politică”.

Reacția lui Recean la anunțul Gazprom: Rusia folosește energia ca armă politică, transformând oamenii în ostatici

Anterior, ex-ministrul Energiei demis, Victor Parlicov, a discutat cu șeful Gazprom, Alexei Miller, subiectul. Întrevederea a avut loc pe fundalul discuțiilor despre sistarea livrărilor de gaz în țara noastră, după ce administrația Ucrainei nu a prelungit contractul care permite ca prin statul vecin să fie tranzitat gazul rusesc. Moscova i-a sugerat funcționarului moldovean că guvernarea de la Chișinău ar trebui să se înțeleagă cu Kievul.

#gaz #Krasnoselski #masuri #salarii #Transnistria

Procurorul din Bruxelles a tras un semnal de alarmă vineri privind o nouă serie de incidente armate legate de traficul de droguri în capitala belgiană și a lansat un apel la întărirea poliției judiciare pentru a destructura rețelele criminale, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Sunt un procuror îngrijorat’, pentru că ‘oricine poate fi împușcat”, a declarat în fața presei procurorul Julien Moinil. Circa 170 de incidente armate au avut loc la Bruxelles din 2025, dintre care 69 în acest an.

În 2025, două persoane au fost ucise în urma acestor focuri de armă, din care majoritatea zdrobitoare este legată de traficul de droguri.

Acest nou val de incidente armate, trei în trei zile la sfârșitul lunii august, a vizat în special un comisariat de cartier, în care doi indivizi cagulați au tras cu mitraliere Kalașnikov.

Este vorba, în majoritatea acestor incidente, despre reglări de conturi între două bande criminale. ‘În mod manifest, ar exista un diferend și deci avem o dinamică de represalii’, a explicat el. Iar acest lucru nu se va opri atâta timp cât ‘capii de rețea’, care se află în multe cazuri peste hotare, nu vor fi arestați.

Anumiți șefi de bande se află de asemenea în închisoare, dar continuă să ordone atacuri armate din celulele lor, a mai denunțat magistratul. În acest punct el a făcut apel, încă o dată, la autorități, să doteze închisorile cu aparte de bruiaj ale telefoanelor mobile pentru a evita continuarea acestor activități criminale.

Este de asemenea indispensabilă întărirea poliției judiciare, chiar cea care are misiunea de a destructura aceste rețele, care dispun de o ‘mână de lucru’ abundentă și care poate fi ușor reînnoită.

Zeci de tineri francezi, minori în majoritate, sunt astfel recrutați de aceste rețele, în nordul Franței sau la Marseille, și justiția este adesea neputincioasă, chiar atunci când îi arestează. ‘S-a constatat deja acest lucru, dar acolo asta ia o amploare foarte îngrijorătoare’, a subliniat acest procuror, adăugând că s-a întâlnit deja cu omologii săi din Marsilia și Lille pentru a discuta despre acest subiect.

Un alt motiv de îngrijorare, autorii de delicte sunt străini fără formă de ședere legală. El a dat exemplul unei recente arestări a 20 de cetățeni străini, legați de traficul de droguri, „eliberați de Biroul pentru străini”. În 2025, poliția din Bruxelles a reținut 7.000 de persoane fără forme legale de ședere și peste 90% nu au avut de suferit din cauza acestui lucru.

‘Într-o țară care funcționează normal, o persoană care nu are un permis de rezidență și care vinde cocaină trebuie îndepărtată’, a afirmat el.

Cele două fenomene, străinii fără forme legale și minorii, le permit rețelelor criminale să dispună de ‘o mână de lucru uriașă’, a mai afirmat el.

Julien Moinil a tras un semnal de alarmă și anul trecut, după o altă serie de atacuri armate, și a cerut o întărire a mijloacelor judiciare, fără mult succes, după cum susține el. Poliției judiciare îi lipsesc peste 80 de anchetatori, susține el, făcând apel la stat, ca și anul trecut, să acopere acest deficit.