Angajatorii din stânga Nistrului vor putea micșora numărul de zile sau ore lucrătoare, în contextul crizei energetice provocate de sistarea livrărilor de gaz rusesc în Transnistria. Într-un document semnat de Vadim Krasnoselski se arată că întreprinderile din regiune vor plăti, în asemenea situații, lefuri direct proporționale volumului de muncă efectuat sau orelor în care persoana s-a aflat la serviciu, dar nu mai mici decât salariul minim.

Companiile și întreprinderile vor putea ignora unele prevederi ale așa-numitului cod al muncii din zona separatistă a Republicii Moldova și vor putea decide unilateral instituirea măsurii, până la ridicarea stării de urgență în Transnistria. Mai exact, acordul muncitorilor, în cazul modificării programului de lucru, nu va fi solicitat. Remunerarea pentru ei se va stabili de minim 1809 ruble transnistrene sau nu va fi mai mică decât minimul de existență, în funcție de domeniul de activitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Subsidiile pe care separatiștii le acordă familiilor tinere, pentru procurarea locuințelor, nu se vor oferi temporar. Totodată, serviciile publice ar putea fi paralizate. Reglementările introduse stabilesc că eliberarea actelor se poate face cu abateri de la termenul stabilit de așa-numita legislație din regiunea autoproclamată, cu excepția cazurilor când se eliberează documente de identitate și stare civilă.

Transnistrenii ar putea fi limitați și la informație. Ar putea fi limitată activitatea agenților economici care transmit unde radio, cu excepția celor controlate de către autoritățile de la Tiraspol, care difuzează programe informative.

Krasnoselski Măsuri Stare d… by Realitatea.md

De pe 1 ianuarie 2025, Gazprom nu va mai livra gaz în regiunea transnistreană. Gigantul rus a notificat deja Moldovagaz despre decizie, iar Chișinău a calificat de prim-ministrul Dorin Recean drept „armă politică”.

Reacția lui Recean la anunțul Gazprom: Rusia folosește energia ca armă politică, transformând oamenii în ostatici

Anterior, ex-ministrul Energiei demis, Victor Parlicov, a discutat cu șeful Gazprom, Alexei Miller, subiectul. Întrevederea a avut loc pe fundalul discuțiilor despre sistarea livrărilor de gaz în țara noastră, după ce administrația Ucrainei nu a prelungit contractul care permite ca prin statul vecin să fie tranzitat gazul rusesc. Moscova i-a sugerat funcționarului moldovean că guvernarea de la Chișinău ar trebui să se înțeleagă cu Kievul.

#gaz #Krasnoselski #masuri #salarii #Transnistria

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.