Preşedintele Azerbaidjanului a acuzat duminică, 29 decembrie curent, Rusia că a vrut să ascundă faptul că avionul companiei naţionale azere care s-a prăbuşit miercuri în Kazahstan a fost avariat de tiruri ce proveneau de pe teritoriul rus. Ilham Aliev a estimat că diverse versiuni ale faptelor pe care Rusia le-a avansat după prăbuşire „arată clar că partea rusă voia să muşamalizeze cazul”. În context, a cerut ca Moscova să îşi ceară scuze public.

„A admite vinovăţia (sa), a prezenta scuze în timp util Azerbaidjanului, care este considerată o ţară prietenă, şi a informa publicul cu privire la acest subiect, iată atâtea măsuri şi etape care ar fi trebuit luate”, a declarat Aliev într-un interviu televizat, preluat de agenţia de presă Azertag.

Preşedintele azer a afirmat că avionul companiei Azerbaidjan Airlines care s-a prăbuşit miercuri în Kazahstan, provocând moartea a 38 de persoane, a fost vizat de tiruri ce proveneau dinspre teritoriul rus, în condiţiile în care pista unei rachete antiaeriene ruse pare să se confirme.

„Faptele sunt acelea că avionul civil azer a fost avariat din exterior deasupra teritoriului rus (…), coada avionului a fost grav avariată de tiruri provenind de la sol”, a declarat Aliev în interviu.

El a declarat de asemenea că avionul a fost făcut „incontrolabil” prin mijloace militare de bruiaj electronic.

Recent, și preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut că apărarea antiaeriană rusă era în acţiune miercuri la momentul în care avionul încerca să aterizeze. Putin a declarat, într-o convorbire telefonică cu omologul său azer Ilham Aliev, că „avionul de linie azer a încercat în mai multe rânduri să aterizeze pe aeroportul din Groznîi. În acelaşi timp, Groznîi, Mozdok şi Vladikavkaz erau atacate de drone de luptă ucrainene şi apărările antiaeriene ruse au răspuns la aceste atacuri”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că miercuri, 25 decembrie, un avion cu peste 60 de persoane la bord s-a prăbușit în Aktau, Kazahstan. Oficial, aeronava redirecționată din Groznîi, Cecenia, din cauza ceții. Versiunile preliminare, anunțate de către autoritățile locale, ar fi că aeronava s-ar fi întâlnit cu un stol de păsări și că ar fi explodat o butelie cu oxigen. Urmare a catastrofei aviatice, 38 de oameni au murit, iar 29 de supraviețuitori au avut nevoie de ajutor medical. Ulterior, Euronews și Reuters au scris că au confirmări din surse oficiale azere că tragedia s-ar fi întâmplat din cauza unui obuz rusesc.

Oficiali din Parlamentul azer cer Kremlinului să adreseze scuze, după tragedia de la Aktau. Deși unii funcționari susțineau anterior că așteaptă finalizarea anchetei, pentru a se expune, deputatul Rasim Musabekov a menționat, citat de Meduza, că implicarea trupelor lui Putin nu mai poate fi contestată. Se întâmplă după ce Euronews și Reuters au scris, cu referire la oficiali din cadrul cabinetului de miniștri de la Baku, că în preajma aeronavei ar fi explodat o rachetă a sistemului de protecție aeriană.

Oficiali azeri vor scuze de la Kremlin, după tragedia de la Aktau. Unele companii aeriene nu mai zboară în Rusia

#acuzatii #avion #Rusia

Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat, miercuri, 26 august, că au fost încheiate cu Oman „anumite acorduri” privind gestionarea Strâmtorii Ormuz, care prevăd în special o împărţire a veniturilor legate de navigaţia prin acest pasaj maritim, relatează Digi24.

„În cursul negocierilor cu Omanul, anumite acorduri au fost încheiate privind partea fiecărei ţări în apele strâmtorii şi partea Iranului şi Omanului în venituri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, Hossein Mohebi.

El a acuzat SUA că „obstrucţionează lucrările” vizând finalizarea unui acord. Marţi, la Teheran, potrivit unui comunicat comun, miniştrii afacerilor externe din Oman şi Iran au discutat despre un acord-cadru care stabileşte un „culoar temporar” de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz şi prevede o operaţiune de deminare.

Potrivit comunicatului, negocierile continuă pentru a stabili un culoar „permanent şi a defini viitoarea gestiune a strâmtorii”, precum şi un mecanism de „furnizare a serviciilor de navigaţie şi securitate necesare”.

Strâmtoarea strategică Ormuz, prin care tranzita înainte de război o cincime din volumul mondial de hidrocarburi, este blocată de Teheran de la începutul războiului declanşat pe 28 februarie de loviturile israeliano-americane asupra Iranului.

SUA au instituit pe de altă parte o blocadă a porturilor iraniene.

Iranul discută de mai multe săptămâni cu Omanul, afirmând că strâmtoarea va rămâne închisă atâta timp cât Washingtonul nu-şi va îndeplini angajamentele prevăzute de protocolul de acord încheiat la jumătatea lui iunie, care stipulează în special ridicarea blocadei americane şi sancţiuni economice împotriva Teheranului.