Copiii care joacă jocuri video constant s-au descurcat mai bine la teste

Ambele grupuri de copii implicate în studiu – cei care joacă jocuri video și cei care nu joacă – au avut de îndeplinit două teste.

Primul test a constat în faptul că celor mici le-au fost prezentate săgeţi îndreptate spre stânga sau spre dreapta, iar ei trebuiau să apese cât mai repede pe butonul corespunzător. În schimb, dacă nu apărea un semn de „stop”, ei nu trebuiau să apese pe niciun buton.

Al doilea test: copiilor le-a fost prezentat un chip şi, mai târziu, un altul, ei trebuind să indice dacă acestea aparţineau aceleiaşi persoane. În acest fel le era testată memoria de lucru, de scurtă durată. Cercetătorii au descoperit că acei copii care jucau jocuri video se descurcau, în mod constant, mai bine în îndeplinirea sarcinilor.

În timpul testelor, creierele copiilor au fost observate folosind tehnici imagistice specifice. Cele ale copiilor care obișnuiesc să joace jocuri video prezentau o activitate sporită în zonele cerebrale asociate atenţiei şi memoriei. „Rezultatele ridică posibilitatea interesantă ca jocurile video să ofere o experienţă de învăţare cognitivă cu efecte neurocognitive măsurabile”, au concluzionat autorii studiului.

Ce nu au putut stabili cu exactitate autorii studiului

Totuși, nu s-a putut stabili cu exactitate dacă o performanţă cognitivă mai bună conduce la o perioadă mai mare dedicată jocurilor sau, dimpotrivă, dacă mai mult timp alocat jocurilor îmbunătăţeşte această performanţă, a arătat unul dintre autorii studiului.

În plus, ei admit că rezultatele unor astfel de cercetări sunt limitate de numărul restrâns al participanţilor, în special al celor care recurg la imagistica cerebrală.

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.