Tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, spre Republica Moldova, a fost oprit în interesul securității naționale a țării vecine. Declarația a fost făcută de către Gherman Galușcenko, ministrul Energiei de la Kiev.

Conform oficialului, partea ucraineană a informat despre decizie partenerii internaționali, așa cum prevăd înțelegerile în vigoare. Funcționarul a mai menționat că infrastructura sistemului de transport al gazelor a fost pregătită în prealabil pentru a funcționa în modul „zero” și aprovizionare fiabilă a localnicilor.

„Am oprit tranzitul gazului rusesc, acesta este un eveniment istoric. Rusia pierde piețe, va suferi pierderi financiare. Europa a decis deja să renunțe la gazul rusesc. Iar inițiativa europeană Repower UE are în vedere exact ceea ce a făcut Ucraina astăzi”, a anunțat Galușcenko.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a deciziei de la Kiev, Gazpromul nu mai livrează gaz în Republica Moldova, pentru stânga Nistrului. În regiune deja au început deconectările, iar populația a rămas și fără căldură, dar și fără apă caldă.

Moldovagaz susține că are stocuri pentru malul drept până în martie 2025. În același timp, deoarece centrala de la Cuciurgan a trecut la cărbune și nu ne mai poate livra lumină, autoritățile vor achiziționa curent electric de pe piața europeană și au avertizat cetățenii că în orele de vârf, de la 7:00 până la 11:00 și de la 18 până la 23:00, ar putea exista deconectări, dacă în sistem se va înregistra deficit.

#gaz #Gazprom #Gherman Galușcenko #tranzit #Ucraina

Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos vor să semneze în acest an acorduri cu țări terțe pentru a-i scoate din UE pe migranții extracomunitari fără rezidență legală, scrie hotnews.ro.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul unei reuniuni găzduite de Danemarca, potrivit Reuters.

Țările în cauză, cunoscute ca Grupul celor Cinci, spun că au convenit asupra unor pași concreți pentru un acord cu o țară din afara UE privind centre de returnare. Nu au menționat numele statelor de la care se așteaptă să găzduiască astfel de centre.

„Dorim să ajungem la un acord cu țări terțe în acest an, care să permită înființarea de centre de returnare”, le-a declarat reporterilor ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, într-o conferință de presă la Copenhaga.

Grupul, care a organizat o serie de reuniuni în acest an, intenționează să se reunească la München, Germania, la sfârșitul lunii septembrie.

În iunie, Parlamentul European a aprobat o revizuire a politicii în sectorul migrației, care vizează accelerarea deportărilor și posibilitatea statelor membre de a înființa centre în străinătate, ceea ce, potrivit criticilor, ar putea slăbi garanțiile pentru solicitanții de azil.

„Riscuri considerabile pentru drepturile omului”

Consiliul Europei, un organism din afara UE care promovează drepturile omului, democrația și statul de drept pe întreg continentul, a declarat în iulie că astfel de centre de returnare prezintă „riscuri considerabile pentru drepturile omului”, iar alte câteva organizații au criticat, de asemenea, planul.

Secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați, Charlotte Slente, a declarat că ar fi mai bine să fie implementat Pactul UE privind migrația și azilul, care se concentrează pe un control mai strict la frontieră, proceduri mai rapide de azil și returnare și sisteme digitale extinse pentru gestionarea cererilor de azil.

„Centrele de returnare se concentrează pe un număr mic de returnări, nu vor împiedica oamenii să adopte rute și mai periculoase și ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Slente.

Danemarca se așteaptă să fie gata să trimită migranți către centrul de returnare cel târziu în 2027, a declarat ministrul imigrației și integrării, Morten Bodskov.