Creștinii ortodocși pe stil nou îl sărbătoresc miercuri, 1 ianuarie, pe Sfântul Vasile cel Mare. Este unul dintre cei mai importanți sfinți și teologi în cultul creștin, considerat păzitor de duhuri rele, dar și ocrotitorul săracilor. În această zi oamenii respectă o serie de tradiții și obiceiuri.
Praznicul de Sfântul Vasile este prima mare sărbătoare din an, trecut cu cruce roșie în calendarul ortodox, transmite Digi24.ro.
Cine a fost Sfântul Vasile
Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. S-a născut în Cezareea Capadochiei din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie.
A moștenit averea familiei, pe care a împărțit-o, prin acte de caritate, mai multor oameni nevoiași. Sfântul Vasile este primul ierarh care a întemeiat, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, o leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor. În 363 a fost chemat în Cezareea de către episcopal Eusebiu și a fost hirotonit pret, aducând o contribuție importantă în lupta împotriva ereticilor arieni. (erezii – termen istorico-religios și teologic care desemnează un sistem de gândire sau credințe/convingeri contrare unui sistem dominant).
Sfântul Vasile fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este și „Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”, transmite Digi24.
A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.
Semnificația numelui Vasile
Originea numelui Vasile nu este clară, însă una dintre variantele acceptate este aceea că numele provine din grecescul “basileios”, care înseamnă “regal” și care a fost format de la substantivul comun “basileus”, care înseamnă “rege” sau “conducător”.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile
Sunt o serie de tradiții și obiceiuri transmise în popor în legătură cu această zi de sărbătoare. Potrivit scrierilor vechi, se spune că este bine ca, în ziua de Sfântul Vasile cel Mare, să verşi o cantitate mică de vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac. În felul acesta, vei atrage noroc tot anul.
Tradiţia populară mai spune că vei avea noroc tot anul dacă prima persoană care intră în casă, de 1 ianuarie, este bărbat. Potrivit tradițiilor și superstițiilor, se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori câte o clipă. În scrierile bisericești se mai spune și că, pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile, deoarece Mântuitorul s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat, la vârsta de 30 de ani, în legea cea veche, şi a primit numele Sfântului.
Care este tradiția colindatului cu sorcova de Sfântul Vasile
Conform tradiției populare, Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, de prăznuire, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, ierarhul a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aici și obiceiul de a ura în prima zi a anului. În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate.
Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă, la înmugurit şi înflorit până în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat și un colopoţel.
Copiii îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, apoi pornesc, câte doi-trei, să colinde vecinii. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, sorcova se păstrează peste an, ca un obiect sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.
Ce este bine să faci în prima zi a Noului An
În tradiţia populară se mai spune și că, aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Tradiţia populară spune că, de Anul Nou se înnoiesc toate lucrurile şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
De asemenea, pot rosti și: „Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.
Potrivit sursei citate, în anumite zone ale țării, un obicei pe care îl urmează fetele nemăritate este acela de a construi o punte, din două crenguţe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele. Lasă această punte, peste noapte, afară și, în felul acesta, află cum le va fi ursitul.
Potrivit tradiției, se spune că, dacă puntea făcută, a doua zi, este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.
